CAPITOLUL 11
Turnul Babel. Amestecarea limbilor. Seminţia lui Sem.
1. În vremea aceea era în tot
pământul o singură limbă şi un singur grai la
toţi.
2. Purcezând de la
răsărit, oamenii au găsit în ţara Senaar un şes
şi au descălecat acolo.
3. Apoi au zis unul
către altul: "Haidem să facem cărămizi şi
să le ardem cu foc!" Şi au folosit cărămida în loc de piatră, iar smoala
în loc de var.
4. Şi au zis
iarăşi: "Haidem să ne facem un oraş şi un turn
al cărui vârf să ajungă la cer şi să ne facem
faimă înainte de a ne împrăştia pe faţa a tot
pământul!"
5. Atunci S-a pogorât
Domnul să vadă cetatea şi turnul pe care-l zideau fiii oamenilor.
6. Şi a zis Domnul:
"Iată, toţi sunt de un neam şi o limbă au şi
iată ce s-au apucat să facă şi nu se vor opri de la ceea
ce şi-au pus în gând să facă.
7. Haidem, dar, să Ne
pogorâm şi să amestecăm limbile lor, ca să nu se mai
înţeleagă unul cu altul".
8. Şi i-a
împrăştiat Domnul de acolo în tot pământul şi au încetat
de a mai zidi cetatea şi turnul.
9. De aceea s-a numit
cetatea aceea Babilon, pentru că acolo a amestecat Domnul limbile a tot
pământul şi de acolo i-a împrăştiat Domnul pe toată
faţa pământului.
10. Iată acum istoria
vieţii neamului lui Sem: Sem era de o sută de ani, când i s-a
născut Arfaxad, la doi ani după potop.
11. După naşterea
lui Arfaxad, Sem a mai trăit cinci sute de ani şi a născut fii
şi fiice şi apoi a murit.
12. Arfaxad a trăit o
sută treizeci şi cinci de ani şi atunci i s-a născut
Cainan. După naşterea lui Cainan, Arfaxad a mai trăit trei sute
treizeci de ani şi a născut fii şi fiice şi apoi a
murit.
13. Cainan a trăit o sută
treizeci de ani şi atunci i s-a născut Şelah. După
naşterea lui Şelah, Cainan a mai trăit trei sute treizeci de
ani şi a născut fii şi fiice şi apoi a murit.
14. Şelah a trăit
o sută treizeci de ani şi atunci i s-a născut Eber.
15. Iar după
naşterea lui Eber, Şelah a mai trăit trei sute treizeci de
ani, şi a născut fii şi fiice şi apoi a murit.
16. Eber a trăit o
sută treizeci şi patru de ani şi atunci i s-a născut
Peleg.
17. Iar după
naşterea lui Peleg, Eber a mai trăit trei sute şaptezeci de
ani şi a născut fii şi fiice şi apoi a murit.
18. Peleg a trăit o
sută treizeci de ani şi atunci i s-a născut Ragav.
19. Iar după
naşterea lui Ragav, Peleg a mai trăit două sute nouă ani,
şi a născut fii şi fiice şi apoi a murit.
20. Ragav a trăit o
sută treizeci şi doi de ani şi atunci i s-a născut
Serug.
21. Iar după
naşterea lui Serug, Ragav a mai trăit două sute şapte ani
şi a născut fii şi fiice şi apoi a murit.
22. Serug a trăit o
sută treizeci de ani şi atunci i s-a născut Nahor.
23. Iar după
naşterea lui Nahor, Serug a mai trăit două sute de ani şi
a născut fii şi fiice şi apoi a murit.
24. Nahor a trăit
şaptezeci şi nouă de ani şi atunci i s-a născut
Terah.
25. Iar după
naşterea lui Terah, Nahor a mai trăit o sută două zeci
şi cinci de ani şi a născut fii şi fiice şi apoi a
murit.
26. Terah a trăit
şaptezeci de ani şi atunci i s-au născut Avram, Nahor şi
Haran.
27. Iar spiţa neamului
lui Terah este aceasta: lui Terah i s-au născut Avram, Nahor şi
Haran; lui Haran i s-a născut Lot.
28. Şi a murit Haran
înainte de Terah, tatăl său, în pământul de naştere, în
Urul Caldeii.
29. Iar Avram şi Nahor
şi-au luat femei; numele femeii lui Avram era Sarai, iar numele femeii
lui Nahor era Milca,
fata lui Haran, tatăl Milcăi şi al Iscăi.
30. Sarai însă era
stearpă şi nu năştea copii.
31. Şi a luat Terah pe
Avram, fiul său, şi pe Lot, fiul lui Haran şi nepotul
său, şi pe Sarai, nora sa, şi femeia lui Avram, fiul său,
şi a plecat cu ei din Urul Caldeii, ca să meargă până în
ţara Canaanului; dar au mers până la Haran şi s-au aşezat
acolo.
32. De toate, zilele
vieţii lui Terah în pământul Haran au fost două sute cinci
ani. Şi a murit Terah în Haran.
|