CAPITOLUL 35
Iosia serbează Pastile. Moartea sa.
l. În vremea aceea a
sărbătorit Iosia Paştile Domnului în Ierusalim şi a
junghiat mielul Paştilor în ziua a paisprezecea a lunii întâi.
2. A aşezat pe
preoţi la locul lor şi i-a obligat să slujească în
templul Domnului;
3. Iar leviţilor, care
învăţau pe toţi Israeliţii şi care erau
sfinţiţi pentru Domnul, le-a zis: "Puneţi chivotul cel
sfânt în templul pe care l-a zidit Solomon, fiul lui David, regele lui
Israel; nu mai aveţi nevoie să-l mai purtaţi pe umeri, ci
slujiţi acum Domnului Dumnezeului vostru şi poporului Său
Israel
4. Şi vă
rânduiţi după neamurile voastre părinteşti şi
după cetele voastre, cum a scris David, regele lui Israel şi cum a
scris Solomon, fiul lui;
5. Aşezaţi-vă
în locaşul sfânt după cetele voastre între fiii poporului,
fraţii voştri, şi după cetele în care sunt
împărţiţi leviţii, după neamurile lor.
6. Junghiaţi mielul
Paştilor şi vă sfinţiţi şi-l
pregătiţi pentru fraţii voştri, ca să facă ei
după cuvântul Domnului care s-a dat prin Moise".
7. După aceea a dat
Iosia ca dar fiilor poporului, tuturor care se aflau acolo, tot pentru jertfa
Paştilor, din vite mărunte un număr de treizeci de mii de miei
şi de ţapi tineri şi trei mii de boi. Acestea erau din averea
regelui.
8. Căpeteniile lui au
făcut de bună voie un dar poporului, preoţilor şi
leviţilor: Hilchia, Zaharia şi Iehiel, căpeteniile templului
lui Dumnezeu, au dat preoţilor pentru jertfa Paştilor, două
mii şase sute de oi, miei şi ţapi, şi trei sute de
boi;
9. Conania, Şemaia
şi Natanael fraţii lui, şi Haşabia, Ieiel şi Iozabad,
căpeteniile leviţilor, au dăruit leviţilor pentru jertfa
Paştilor cinci mii de oi şi cinci sute de boi.
10. Aşa s-a înjghebat
slujba: preoţii s-au aşezat la locul lor şi leviţii
după cetele lor şi după porunca regelui;
11. Şi au junghiat
mielul Paştilor şi au stropit preoţii cu sânge, luându-l din
mâinile leviţilor; iar leviţii jupuiau pielea de pe animalele de
jertfă.
12. Apoi au rânduit cele
gătite pentru arderile de tot, ca să le împartă poporului, cum
era acesta împărţit în cete după familii, ca ei să le
aducă Domnului, cum este scris în cartea lui Moise. Tot aşa au făcut ei şi cu
boii.
13. Şi au fript mielul
Paştilor pe foc, după rânduială; şi jertfele cele sfinte
le-au fiert în căldări, în oale şi în tigăi şi le-au
împărţit fără multă trudă la tot poporul,
14. Iar pentru ei şi
pentru preoţi au gătit după aceasta, căci preoţii,
fiii lui Aaron, au fost ocupaţi cu aducerea de jertfe şi de
grăsimi până noaptea; şi de aceea leviţii au gătit
şi pentru ei şi pentru preoţi, fiii lui Aaron.
15. Şi
cântăreţii, fiii lui Asaf, au stat la locurile lor, după
rânduiala lui David, a lui Asaf, a lui Heman şi a lui Iedutun,
văzătorii regelui, asemenea şi portarii au stat la fiecare
poartă; şi ei nici nu aveau nevoie să lipsească de la
slujba lor, fiindcă leviţii, fraţii lor, găteau pentru
ei.
16. Aşa s-a gătit
în acea zi toată slujba care a fost pentru Domnul, ca să se
sărbătorească Paştile şi să se aducă
arderile de tot pe jertfelnicul Domnului, după porunca regelui
Iosia.
17. Fiii lui Israel, care
se aflau acolo, au prăznuit în vremea aceea Paştile şi
sărbătoarea azimelor, timp de şapte zile.
18. Paşti ca acestea
însă nu mai fuseseră sărbătorite în Israel din zilele lui
Samuel proorocul; nici unul dintre regii lui Israel n-a sărbătorit
Paştile aşa cum a sărbătorit Iosia cu preoţii şi
leviţii, cu tot Iuda şi Israelul care se aflau acolo, şi cu
locuitorii Ierusalimului.
19. Paştile acestea au
fost sărbătorite în anul al optsprezecelea al domniei lui
Iosia.
20. După toate
acestea, care le-a făcut Iosia în templul lui Dumnezeu, şi cum
regele Iosia a ars cu foc pe cei ce grăiesc din pântece, pe magi,
capiştile, idolii şi Aşerele ce erau în Ierusalim şi în
Iuda, ca să se păzească cuvintele Domnului, scrise în cartea
pe care o găsise Hilchia preotul în templul Domnului, n-a fost ca el
nici unul dintre regii dinainte de el, ca să se fi întors la Domnul cu
toată inima lui şi cu tot sufletul lui şi cu toată
tăria lui, după toată legea lui Moise, şi nici după el nu s-a ridicat
ca el. Totuşi Domnul nu şi-a potolit de tot iuţimea cea mare a
mâniei Lui, iuţime cu care Domnul Se mâniase pe Iuda, pentru toate
fărădelegile pe care le săvârşise Manase. Şi a zis Domnul: "Şi pe
Iuda îl voi lepăda de la faţa Mea, cum am lepădat casa lui Israel; şi
voi lepăda cetatea Ierusalimului, pe care am ales-o, şi templul
despre care am zis: Numele Meu va fi acolo". Şi a venit Neco,
regele Egiptului, cu război asupra Carchemişului, pe Eufrat;
şi Iosia i-a ieşit înainte.
21. În vremea aceea a
trimis Neco soli la el, ca să-i spună: "Ce treabă am eu
cu tine, rege al lui Israel? Nu împotriva ta vin eu acum, ci merg acolo unde
am război. Şi Dumnezeu mi-a poruncit să grăbesc; să
nu te împotriveşti lui Dumnezeu, Care este cu mine, ca să nu te
piardă".
22. Dar Iosia nu s-a dat
îndărăt dinaintea lui, ci s-a pregătit să se lupte cu el;
şi n-a ascultat de cuvintele lui Neco, care erau din gura lui Dumnezeu,
ci a ieşit la luptă în valea Meghido.
23. Atunci arcaşii au
tras asupra regelui Iosia; şi a zis regele slugilor sale:
"Duceri-mă de aici, pentru că sunt greu
rănit".
24. Şi l-au luat slugile lui
din car şi l-au aşezat în alt car care-l avea el şi l-au dus
la Ierusalim. Şi a murit şi a fost înmormântat cu
părinţii săi. Şi tot Iuda şi Ierusalimul l-au jelit
pe Iosia.
25. Asemenea şi Ieremia l-a
jelit pe Iosia într-o cântare de jale. De Iosia au vorbit şi toţi
cântăreţii şi toate cântăreţele în cântările
lor de jelire, care s-au păstrat până azi şi se
întrebuinţează în Israel. Ele se găsesc scrise în cartea cântărilor de jelire.
26. Celelalte lucrări
ale lui Iosia şi faptele cele bune ale lui, pe care le-a
săvârşit după cele scrise în legea Domnului,
27. Cum şi faptele lui, cele dintâi şi
cele de pe urmă, se găsesc scrise în cartea regilor lui Israel
şi ai lui Iuda.
|