CAPITOLUL 36
Urmaşii lui Iosia. Robia Babilonului.
1. Atunci a luat poporul
ţării pe Ioahaz, fiul lui Iosia, l-au uns şi l-au făcut
rege în locul tatălui său, în Ierusalim.
2. Ioahaz era de
douăzeci şi trei de ani când s-a făcut rege şi a domnit
trei luni în Ierusalim. Pe mama lui o chema Hamutal şi era fiica lui
Ieremia din Libna. Acesta a făcut lucruri rele înaintea Domnului,
întocmai cum făcuseră părinţii lui. Dar faraonul Neco l-a
luat legat la Ribla, în ţinutul Hamatului, ca să nu mai
domnească în Ierusalim.
3. După ce l-a dat jos
de pe tronul din Ierusalim, regele Egiptului l-a dus în Egipt şi a pus
pe ţară o dajdie de o sută talanţi de argint şi un
talant de aur.
4. Iar peste Iuda şi
Ierusalim, regele Egiptului a pus rege pe Eliachim, fratele lui Ioahaz,
căruia i-a schimbat numele în Ioiachim; iar pe Ioahaz, fratele lui, l-a
luat Neco şi l-a dus în Egipt şi a murit acolo. Ioiachim i-a dat
lui Faraon argintul şi aurul cerut. De atunci a început tara să
plătească bir după cuvântul lui Faraon şi fiecare,
după puterea ce avea, cerea argint şi aur de la poporul
ţării pentru bir, care era trimis Faraonului Neco.
5. Ioiachim era de
douăzeci şi cinci de ani când s-a făcut rege şi a domnit
unsprezece ani în Ierusalim. Pe mama lui o chema Zebuda şi era fiica lui
Pedaia din Ruma. Acesta a făcut lucruri neplăcute înaintea ochilor
Domnului Dumnezeului său, cum făcuseră şi
părinţii lui. În zilele lui a venit Nabucodonosor, regele
Babilonului, asupra ţării şi Ioiachim i-a fost supus trei ani
şi apoi s-a lepădat de el. Atunci a trimis Domnul împotriva lor pe
Caldei, pe tâlharii Siriei, pe tâlharii Moabiţilor, pe fiii lui Amon şi pe cei
ai Samariei şi s-au retras pentru acest cuvânt, pentru cuvântul
Domnului, pe care l-a grăit prin gura robilor Săi prooroci. Însă
mânia Domnului tot a mai dăinuit asupra lui Iuda, ca să-l lepede de
la faţa Sa, pentru toate păcatele lui Manase, pe care le făcuse acesta şi
pentru sângele cel nevinovat pe care l-a vărsat Ioiachim, umplând
Ierusalimul cu sânge nevinovat. însă Domnul tot n-a vrut să-l
stârpească.
6. Împotriva lui s-a
ridicat Nabucodonosor, regele Babilonului, şi l-a legat în
cătuşe de fier, ca să-l ducă la Babilon.
7. Nabucodonosor a dus la
Babilon şi o parte din vasele templului Domnului şi le-a pus în
capiştea sa în Babilon.
8. Celelalte fapte ale lui
Ioiachim şi urâciunile lui, pe care le-a făcut el şi care s-au
mai găsit asupra lui, sunt scrise în cartea regilor lui Israel şi
ai lui Iuda. Şi a răposat Ioiachim cu părinţii lui
şi a fost îngropat în Ganozai la un loc cu părinţii săi
şi în locul lui s-a făcut rege Iehonia, fiul său.
9. Iehonia era de
optsprezece ani când s-a făcut rege şi a domnit trei luni şi
zece zile în Ierusalim. Acesta a făcut lucruri neplăcute înaintea
ochilor Domnului.
10. După trecerea unui
an, a trimis regele Nabucodonosor şi a poruncit să-l aducă la
Babilon împreună cu vasele cele preţioase din templul Domnului
şi peste Iuda şi Ierusalim a pus rege pe Sedechia, fratele
său.
11. Sedechia era de
douăzeci şi unu de ani când s-a făcut rege şi a domnit
unsprezece ani în Ierusalim;
12. Şi el a făcut
lucruri neplăcute înaintea ochilor Domnului Dumnezeului său. El nu
s-a smerit înaintea lui Ieremia proorocul, care îi proorocea cuvintele din
gura Domnului.
13. El s-a
răzvrătit împotriva regelui Nabucodonosor, care-l pusese să
jure pe numele Domnului şi s-a făcut tare de cerbice şi
şi-a învârtoşat inima sa până într-atâta, că nu s-a mai
întors la Domnul Dumnezeul lui Israel.
14. La fel au
păcătuit mult şi toate căpeteniile preoţilor şi
ale poporului, făcând toate urâciunile păgânilor şi au spurcat
templul Domnului pe care îl sfinţise el în Ierusalim.
15. Atunci a trimis la ei
Domnul Dumnezeul părinţilor lor pe trimişii săi foarte de
dimineaţă, pentru că i-a fost milă de popor şi de
locaşul Său.
16. Dar ei şi-au
bătut joc de trimişii cei de la Dumnezeu şi n-au ţinut
seamă de cuvintele Lui; au batjocorit pe proorocii Lui, până ce
mânia Domnului s-a coborât peste poporul Lui, încât acesta n-a mai avut
scăpare.
17. Căci El a adus
asupra lor pe regele Caldeilor şi acela a omorât pe tinerii lor cu sabia
în locaşul cel sfânt al lor şi n-a cruţat nici pe Sedechia,
nici pe băieţi, nici pe fete, nici pe bătrâni, nici pe cei
încărunţiţi; pe toţi Dumnezeu i-a dat în mâna lui.
18. Toate vasele din
templul lui Dumnezeu, cele mari şi cele mici, vistieriile templului
şi vistieriile regelui şi ale căpeteniilor lui, toate le-a
adus el în Babilon.
19. Apoi a dat foc
templului lui Dumnezeu, a dărâmat zidul Ierusalimului, toate
cămările lui le-a ars cu foc şi toate palatele cele mari le-a
nimicit.
20. Iar pe cei care au
scăpat de sabie i-a strămutat în Babilon; şi au fost ei ca
robi ai lui şi ai fiilor lui, până în timpul domniei regelui
Persiei,
21. Pentru ca să se
împlinească cuvântul Domnului cel zis prin gura lui Ieremia, până
ce ţara va termina de ţinut zilele sale de odihnă; căci
în toate zilele pustiirii ea s-a odihnit până la împlinirea celor
şaptezeci de ani.
22. Iar în anul dintâi al
lui Cirus, regele Persiei, pentru împlinirea cuvintelor Domnului rostite prin
Ieremia, a trezit Domnul duhul lui Cirus, regele Persiei, şi a poruncit
acesta să se facă cunoscut tuturor din tot regatul său, prin
cuvânt şi prin scris şi să le spună:
23. "Aşa zice
Cirus, regele Perşilor: Toate regatele pământului, Domnul Dumnezeul
cerului mi le-a dat mie şi mi-a poruncit să-I zidesc templul în
Ierusalimul cel din Iuda. Cine este intre voi din tot poporul Lui? Domnul
Dumnezeul lui să fie cu el şi să se ducă
acolo".
|
|