CAPITOLUL 5
Fericit este omul pe care Dumnezeu îl mustră.
1. Strigă acum, dacă o fi
cineva care să-ţi răspundă. Către care din
sfinţii îngeri te vei îndrepta?
2. Mânia ucide pe cel fără de minte, iar
aprinderea omoară pe cel rătăcit.
3. Am văzut pe nebun
prinzând rădăcină şi pe loc am blestemat
sălaşul lui:
4. Să se
depărteze copiii lui de orice izbăvire şi să fie
călcaţi în picioare la poartă şi nimeni să nu le
vină într-ajutor.
5. Secerişul lui
să-l mănânce flămânzii şi să-l ducă cu ei în
ascunzişuri şi toată averea lui s-o soarbă
însetaţii!
6. Pentru că
nelegiuirea nu iese din pământ şi necazul nu răsare din
pulbere,
7. Ci omul îşi
naşte singur suferinţa, precum vulturii se ridică în aer, prin
puterile lor;
8. Dar eu alerg la Dumnezeu şi Lui Îi
arăt necazul meu.
9. El face lucruri mari şi
nepătrunse, lucruri minunate şi fără număr.
10. El dă ploaie pe
pământ şi trimite apă pe câmpii.
11. El înalţă pe
cei smeriţi şi izbăveşte pe cei necăjiţi.
12. El destramă
planurile celor vicleni şi cu mâinile lor nu pot să
izbândească.
13. El prinde pe
înţelepţi în isteţimea lor şi sfatul celor
înşelători iese prost.
14. Ziua în amiaza mare dau
de întuneric şi umblă ca pe timp de noapte în ceas de zi.
15. Dar Dumnezeu scapă
din gura lor pe omul dosădit şi din mâna celui puternic pe cel
sărac.
16. Astfel, sărmanul
prinde nădejde şi nedreptatea îşi închide gura.
17. Fericit este omul pe
care Dumnezeu îl mustră! Şi să nu dispreţuieşti
certarea Celui Atotputernic.
18. Căci El
răneşte şi El leagă rana, El loveşte şi mâinile
Lui tămăduiesc.
19. De şase ori din
nevoi te va scoate, iar a şaptea oară, răul te va ocoli.
20. În timp de foamete, te
va scăpa de la moarte şi în bătălie din primejdia
sabiei.
21. Vei fi la adăpost
de biciul bârfelii şi nu te vei teme de prăpăd când va
veni.
22. Îţi vei râde de
pustiire şi de foamete şi nu-ţi va păsa de fiarele
pământului.
23. Căci vei avea
legământ cu pietrele câmpului şi fiara sălbatică va
trăi cu tine în pace.
24. Tu vei şti cortul
tău la adăpost şi când îţi vei cerceta locuinţa nu
vei avea dezamăgire.
25. Vei şti că
urmaşii tăi sunt numeroşi şi că odraslele tale sunt
multe ca iarba pământului.
26. Sosi-vei la mormânt, la
adânci bătrâneţe, ca o şiră de grâu strânsă la
vremea ei.
27. Iată ceea ce am
cercetat şi aşa este. Ascultă şi învaţă spre
folosul tău".
|