CAPITOLUL 41
Puterea leviatanului.
l. Poţi tu să prinzi
leviatanul cu undiţa, ori să-i legi limba cu o sfoară?
2. Vei putea tu să-i
vâri în nas o trestie sau să-i găureşti falca cu
cârligul?
3. Îţi va face el
multe rugăminţi şi îţi va spune el lucruri
drăgălaşe?
4. Ori va face cu tine
legământ şi-l vei lua la tine rob pe toată viaţa?
5. Te vei juca tu cu el,
cum te joci cu o pasăre, sau îl vei lega tu ca să-ţi
înveseleşti fetele?
6. Pescarii
întovărăşiţi vor putea să-l scoată de vânzare
şi negustorii să-l vândă cu bucata?
7. Vei putea tu să-i
găureşti pielea cu săgeţi şi capul cu cârligul
pescăresc?
8. Ridică-ţi
numai mâna împotriva lui şi vei pomeni de o asemenea luptă şi
nu o vei mai începe niciodată!
9. Iată, este o
deşertăciune să mai nădăjduieşti în
izbândă; numai înfăţişarea lui şi te dă la
pământ.
10. Cine este atât de
nechibzuit încât să-l întărâte? Cine va îndrăzni să dea
piept cu Mine?
11. Cine M-a îndatorat cu ceva, ca să fiu acum dator
să-i dau înapoi? Tot ce se află sub ceruri este al Meu.
12. Cât despre leviatan,
voi vorbi despre mădularele lui şi despre tăria lui şi
despre frumoasa lui întocmire.
13. Cine a ridicat pulpana
din faţă a veşmântului lui şi cine poate pătrunde în
căptuşeala armurei lui?
14. Cine a deschis
vreodată porţile gurii lui? Zimţii lui sunt îngrozitori!
15. Spinarea lui este ca un
şirag de scuturi, pe care le-ai fi întărit şi pecetluit
puternic.
16. Ele sunt strânse unul
într-altul atât de tare, că nici vântul nu pătrunde printre
ele.
17. Fiecare e lipit de cel
de lângă el şi se ţin aşa şi nu se mai
despart.
18. Din strănutul lui
scapără lumină şi ochii lui sunt roşii ca pleoapele
zorilor.
19. Din gura lui ies
parcă nişte torţe aprinse şi izbucnesc valuri de scântei.
20. Din nările lui
iese fum, ca dintr-o căldare pusă la foc şi care fierbe.
21. Răsuflarea lui
este de cărbuni aprinşi şi din gura lui ţâşnesc
flăcări.
22. Puterea lui e
adunată în grumazul lui şi înaintea lui ţâşneşte
groaza.
23. Carnea lui e
îndesată; oricât ai apăsa în ea nu se lasă.
24. Inima lui este tare ca
piatra, tare ca piatra râşniţei, cea de dedesubt.
25. De măreţia
lui se tem şi valurile; valurile mării se dau înapoi din faţa
lui.
26. Să-l atingi cu
sabia nu foloseşti nimic; nici cu lancea, nici cu săgeata, nici cu
toporul.
27. Fierul pentru pielea
lui este ca paiul, iar arama ca lemnul putred.
28. Săgeata nu-l pune
pe fugă şi pietrele din praştie cad pe el ca nişte
pleavă.
29. O săgeată
pentru el este un pai în vânt şi îşi bate joc de vâjâitul unei
lănci ce zboară.
30. Sub pântecele lui sunt
nişte solzi ascuţiţi; când dă prin noroi, pare că
dă cu grapa.
31. Când se afundă,
apa fierbe ca într-o căldare; el preface marea într-un cazan de fiert
mirodenii.
32. El lasă în
urmă o dâră luminoasă şi adâncul pare un cap cu plete
albe.
33. Pe pământ el
nu-şi află perechea şi e făcut să nu cunoască
frica.
34. El se uită de sus
la toţi câţi sunt puternici şi este împărat peste toate
fiarele sălbatice".
|