PSALMUL 17
O cântare a lui David.
l. Iubi-Te-voi Doamne, vârtutea
mea. Domnul este întărirea mea şi scăparea mea şi
izbăvitorul meu,
2. Dumnezeul meu, ajutorul
meu şi voi nădăjdui spre Dânsul,
3. Apărătorul meu
şi puterea mântuirii mele şi sprijinitorul meu.
4. Lăudând voi chema
pe Domnul şi de vrăjmaşii mei mă voi izbăvi.
5. Cuprinsu-m-au durerile
morţii şi râurile fărădelegii m-au tulburat.
6. Durerile iadului m-au
înconjurat; întâmpinatu-m-au laţurile morţii.
7. Şi când mă
necăjeau am chemat pe Domnul şi către Dumnezeul meu am
strigat.
8. Auzit-a din locaşul Lui cel
sfânt glasul meu şi strigarea mea, înaintea Lui, va intra în urechile
Lui.
9. şi s-a
clătinat şi s-a cutremurat pământul şi temeliile
munţilor s-au tulburat şi s-au clătinat că S-a mâniat pe
ele Dumnezeu.
10. Întru mânia Lui fum s-a ridicat
şi pară de foc de la faţa Lui, cărbuni aprinşi de la
El.
11. Şi a plecat
cerurile şi S-a coborât şi negură era sub picioarele
Lui.
12. Şi S-a suit pe
heruvimi şi a zburat; zburat-a pe aripile vântului.
13. Şi şi-a pus
întunericul acoperământ, împrejurul Lui cortul Lui, apă
întunecoasă în norii văzduhului.
14. De strălucirea
feţei Lui norii au fugit, glasul Lui prin grindină şi
cărbuni de foc.
15. Şi a tunat din cer
Domnul şi Cel Preaînalt a dat glasul Său.
16. Trimis-a
săgeţi şi i-a risipit pe ei, şi fulgere a înmulţit
şi i-a tulburat pe ei.
17. Şi s-au
arătat izvoarele apelor şi s-au descoperit temeliile lumii,
18. De certarea Ta, Doamne,
de suflarea Duhului mâniei Tale.
19. Trimis-a din
înălţime şi m-a luat, ridicatu-m-a din ape multe.
20.
Izbăveşte-mă de vrăjmaşii mei cei tari şi de
cei ce mă urăsc pe mine, că s-au întărit mai mult decât
mine.
21. Întâmpinatu-m-au ei în
ziua necazului meu, dar Domnul a fost întărirea mea
22. Şi m-a scos la loc
larg, m-a izbăvit, că m-a voit.
23. Şi îmi va
răsplăti mie Domnul după dreptatea mea, şi după
curăţia mâinilor mele îmi va răsplăti mie,
24. Că am păzit
căile Domnului şi n-am fost necredincios Dumnezeului meu.
25. Că toate
judecăţile Lui sunt înaintea mea, şi îndreptările Lui nu
s-au depărtat de la mine.
26. Şi voi fi
fără prihană cu Dânsul, şi mă voi păzi de
fărădelegea mea.
27. Şi îmi va
răsplăti mie Domnul după dreptatea mea, şi după
curăţia mâinilor mele înaintea ochilor Lui.
28. Cu cel cuvios, cuvios
vei fi; şi cu omul nevinovat, nevinovat vei fi.
29. Şi cu cel ales,
ales vei fi; şi cu cel îndărătnic Te vei
îndărătnici.
30. Că Tu pe poporul
cel smerit îl vei mântui, şi ochii mândrilor îi vei smeri.
31. Că Tu vei aprinde
făclia mea, Doamne; Dumnezeul meu, vei lumina întunericul meu.
32. Căci cu Tine
mă voi izbăvi de ispită, şi cu Dumnezeul meu voi trece
zidul.
33. Dumnezeul meu,
fără prihană este calea Lui, cuvintele Domnului în foc
lămurite; scut este tuturor celor ce nădăjduiesc în El.
34. Că cine este Dumnezeu
afară de Domnul? Şi cine este Dumnezeu afară de Dumnezeul
nostru?
35. Dumnezeu, Cel ce
mă încinge cu putere, şi a pus fără prihană calea
mea.
36. Cel ce face picioarele mele ca
ale cerbului şi peste cele înalte mă pune.
37. Cel ce
întăreşti mâinile mele în vreme de război, şi ai pus arc
de aramă în braţele mele.
38. Şi mi-ai dat mie
scutul mântuirii mele şi dreapta Ta m-a sprijinit.
39. Şi certarea Ta m-a
îndreptat până în sfârşit, şi certarea Ta însăşi
mă va învăţa.
40. Lărgit-ai
paşii mei sub mine, şi n-au slăbit picioarele mele.
41. Urmări-voi pe
vrăjmaşii mei şi-i voi prinde pe dânşii şi nu
mă voi întoarce până ce se vor sfârşi.
42. Îi voi zdrobi pe ei
şi nu vor putea să stea, cădea-vor sub picioarele mele.
43. Şi m-ai încins cu
putere spre război şi ai împiedicat pe toţi cei ce se sculau
împotriva mea.
44. Şi pe
vrăjmaşii mei i-ai făcut să fugă, iar pe cei ce
mă urăsc pe mine i-ai nimicit.
45. Strigat-au către
Domnul, şi nu era cel ce mântuieşte; şi nu i-a auzit pe
ei.
46. Şi-i voi
sfărâma pe ei ca praful în faţa vântului, ca tina uliţelor îi
voi zdrobi pe ei.
47.
Izbăveşte-mă de răzvrătirile poporului; pusu-m-ai
căpetenie neamurilor.
48. Poporul pe care nu l-am
cunoscut mi-a slujit mie. Cu auzul urechii m-a auzit.
49. Fiii străini m-au
minţit pe mine. Fiii străini au îmbătrânit şi au
şchiopătat din cărările lor.
50. Viu este Domnul şi
binecuvântat este Dumnezeul meu, şi să se înalţe Dumnezeul
mântuirii mele.
51. Dumnezeule, Cel ce mi-ai
dat izbânda şi mi-ai supus popoarele; Izbăvitorul meu de
vrăjmaşii ceâ furioşi,
52. De la cei ce se ridică împotriva mea,
înalţă-mă, de omul nedrept izbăveşte-mă.
53. Pentru aceasta Te voi
lăuda între neamuri, Doamne, şi numele Tău îl voi cânta.
54. Cel ce
măreşti mântuirea împăratului Tău şi faci milă
unsului Tău, lui David şi seminţiei lui până în
veac.
|