PSALMUL 21
Al lui David.
1. Dumnezeul meu, Dumnezeul meu, ia
aminte la mine, pentru ce m-ai părăsit? Departe sunt de mântuirea
mea cuvintele greşelilor mele.
2. Dumnezeul meu,
striga-voi ziua şi nu vei auzi, şi noaptea şi nu Te vei gândi
la mine.
3. Iar Tu întru cele sfinte
locuieşti, lauda lui Israel.
4. În Tine au
nădăjduit părinţii noştri, nădăjduit-au în
Tine şi i-ai izbăvit pe ei.
5. Către Tine au strigat
şi s-au mântuit, în Tine au nădăjduit şi nu s-au
ruşinat.
6. Iar eu sunt vierme
şi nu om, ocara oamenilor şi defăimarea poporului.
7. Toţi cei ce m-au
văzut m-au batjocorit, grăit-au cu buzele, clătinat-au capul
zicând:
8.
"Nădăjduit-a spre Domnul, izbăvească-l pe el,
mântuiască-l pe el, că-l voieşte pe el".
9. Că Tu eşti Cel ce m-ai
scos din pântece, nădejdea mea, de la sânul maicii mele.
10. Spre Tine m-am aruncat
de la naştere, din pântecele maicii mele Dumnezeul meu eşti
Tu.
11. Nu Te depărta de
la mine, că necazul este aproape, şi nu este cine să-mi ajute.
12. Înconjuratu-m-au viţei
mulţi, tauri graşi m-au împresurat.
13. Deschis-au asupra mea
gura lor, ca un leu ce răpeşte şi răcneşte.
14. Ca apa m-am vărsat
şi s-au risipit toate oasele mele.
15. Făcutu-s-a inima mea ca
ceara ce se topeşte în mijlocul pântecelui meu.
16. Uscatu-s-a ca un vas de
lut tăria mea, şi limba mea s-a lipit de cerul gurii mele şi
în ţărâna morţii m-ai coborât.
17. Că m-au înconjurat
câini mulţi, adunarea celor vicleni m-a împresurat.
18. Străpuns-au
mâinile mele şi picioarele mele.
19. Numărat-au toate
oasele mele, iar ei priveau şi se uitau la mine.
20. Împărţit-au
hainele mele loruşi şi pentru cămaşa mea au aruncat
sorţi.
21. Iar Tu, Doamne, nu
depărta ajutorul Tău de la mine, spre sprijinul meu ia
aminte.
22. Izbăveşte de
sabie sufletul meu şi din gheara câinelui viaţa mea.
23.
Izbăveşte-mă din gura leului şi din coarnele taurilor
smerenia mea.
24. Spune-voi numele
Tău fraţilor mei; în mijlocul adunării Te voi lăuda,
zicând:
25. Cei ce vă
temeţi de Domnul, lăudaţi-L pe El, toată seminţia
lui Iacob slăviţi-L pe El!
26. Să se teamă
de Dânsul toată seminţia lui Israel.
27. Că n-a
defăimat, nici n-a lepădat ruga săracului,
28. Nici n-a întors fala
Lui de la mine şi când am strigat către Dânsul, m-a auzit.
29. De la Tine este lauda
mea în adunare mare, rugăciunile mele le voi face înaintea celor ce se
tem de El.
30. Mânca-vor săracii şi se vor sătura
şi vor lăuda pe Domnul, iar cei ce-L caută pe Dânsul vii vor
fi inimile lor în veacul veacului.
31. Îşi vor aduce
aminte şi se vor întoarce la Domnul toate marginile
pământului.
32. Şi se vor închina
înaintea Lui toate seminţiile neamurilor.
33. Că a Domnului este
împărăţia şi El stăpâneşte peste neamuri.
34. Mâncat-au şi s-au închinat toţi
graşii pământului, înaintea Lui vor cădea toţi cei ce se
coboară în pământ.
35. Şi sufletul meu în
El viază, şi seminţia mea va sluji Lui.
36. Se va vesti Domnului
neamul ce va să vină. Şi vor vesti dreptatea Lui poporului ce
se va naşte şi ce a făcut Domnul.
|