PSALMUL 88
O învăţătură a lui Etam Ezrahitul.
1. Milele
Tale, Doamne, în veac le voi cânta.
2. Din neam în neam voi
vesti adevărul Tău cu gura mea,
3. Că ai zis: "În
veac mila se va zidi, în ceruri se va întări adevărul
Tău.
4. Făcut-am
legământ cu aleşii Mei, juratu-M-am
lui David, robul Meu:
5. Până în veac voi
întări seminţia ta şi voi zidi din neam în neam scaunul tău".
6. Lăuda-vor cerurile
minunile Tale, Doamne şi adevărul Tău, în adunarea
sfinţilor.
7. Că cine va fi
asemenea Domnului în nori şi cine se va asemăna cu Domnul între
fiii lui Dumnezeu?
8. Dumnezeul Cel
Preamărit în sfatul sfinţilor, mare şi înfricoşător
este peste cei dimprejurul Lui.
9. Doamne, Dumnezeul
puterilor, cine este asemenea ţie? Tare eşti, Doamne, şi
adevărul Tău împrejurul Tău.
10. Tu stăpâneşti
puterea mării şi mişcarea valurilor ei Tu o
potoleşti.
11. Tu ai smerit ca pe un
rănit pe cel mândru; cu braţul puterii Tale ai risipit pe
vrăjmaşii Tăi.
12. Ale Tale sunt cerurile
şi al Tău este pământul; lumea şi plinirea ei Tu le-ai
întemeiat.
13. Miazănoapte
şi miazăzi Tu ai zidit; Taborul şi Ermonul în numele Tău
se vor bucura. Braţul Tău este cu putere.
14. Să se
întărească mâna Ta, să se înalţe dreapta Ta. Dreptatea
şi judecata sunt temelia scaunului Tău.
15. Mila
şi adevărul vor merge înaintea feţei Tale. Fericit este
poporul care cunoaşte strigăt de bucurie;
16. Doamne, în lumina
feţei Tale vor merge şi în numele Tău se vor bucura toată
ziua şi intru dreptatea Ta se vor înălţa.
17. Că lauda puterii
lor Tu eşti şi întru bună vrerea Ta se va înălţa
puterea noastră.
18. Că al Domnului
este sprijinul şi al Sfântului lui Israel, Împăratului
nostru.
19. Atunci ai grăit în
vedenii cuvioşilor Tăi şi ai zis: Dat-am ajutor celui
puternic, înălţat-am pe cel ales din poporul Meu.
20. Aflat-am pe David,
robul Meu; cu untdelemnul cel sfânt al Meu
l-am uns pe el;
21. Pentru că mâna Mea
îl va ajuta şi braţul Meu îl va
întări.
22. Nici un
vrăjmaş nu va izbuti împotriva lui şi fiul
fărădelegii nu-i va mai face rău.
23. Şi voi tăia
pe vrăjmaşii săi de la faţa lui şi pe cei ce-l urăsc
pe el îi voi înfrânge.
24. Şi adevărul Meu
şi mila Mea cu el vor fi şi în
numele Meu se va înălţa puterea
lui.
25. Şi voi pune peste
mare mâna lui şi peste râuri dreapta lui;
26. Acesta Mă
va chema: Tatăl meu eşti Tu, Dumnezeul meu şi sprijinitorul
mântuirii mele.
27. Şi îl voi face pe
el întâi-născut, mai înalt decât împăraţii
pământului;
28. În veac îi voi
păstra mila Mea şi legământul
Meu credincios îi va fi.
29. Şi voi pune în
veacul veacului seminţia lui şi scaunul lui ca zilele
cerului;
30. De vor părăsi
fiii lui legea Mea şi după
rânduielile Mele nu vor umbla,
31. De vor nesocoti
dreptăţile Mele şi poruncile Mele
nu vor păzi,
32. Cerceta-voi cu toiag
fărădelegile lor şi cu bătăi păcatele
lor.
33. Iar mila Mea
nu o voi depărta de la el, nici nu voi face strâmbătate întru
adevărul Meu,
34. Nici nu voi rupe
legământul Meu şi cele ce ies din
buzele Mele nu le voi schimba.
35. O dată m-am jurat
pe sfinţenia Mea: Oare, voi minţi
pe David? Seminţia lui în veac va rămâne
36. Şi scaunul lui ca
soarele înaintea Mea şi ca luna
întocmită în veac şi martor credincios în cer.
37. Dar Tu ai lepădat,
ai defăimat şi ai aruncat pe unsul Tău.
38. Stricat-ai
legământul robului Tău, batjocorit-ai pe pământ sfinţenia
lui.
39. Doborât-ai toate
gardurile lui, făcut-ai întăriturile lui ruină.
40. Jefuitu-l-au pe el
toţi cei ce treceau pe cale, ajuns-a ocară vecinilor
săi.
41. Înălţat-ai
dreapta vrăjmaşilor lui, veselit-ai pe toţi duşmanii lui.
42. Luat-ai puterea sabiei
lui şi nu l-ai ajutat în vreme de război.
43. Nimicit-ai
curăţenia lui şi scaunul lui la pământ l-ai
doborât.
44. Micşorat-ai
zilele vieţii lui, umplutu-l-ai de ruşine.
45. Până când, Doamne,
Te vei întoarce? Până când se va aprinde ca focul mânia Ta?
46. Adu-Ţi aminte de
mine; oare, în deşert ai zidit pe toţi fiii oamenilor?
47. Cine este omul ca
să trăiască şi să nu vadă moartea şi
să-şi izbăvească sufletul său din mâna
iadului?
48. Unde sunt milele Tale
cele de demult, Doamne, pe care le-ai jurat lui David, întru adevărul
Tău?
49. Adu-Ţi aminte,
Doamne, de ocara robilor Tăi, pe care o port în sânul lneu, de la multe
neamuri.
50. Adu-Ţi aminte,
Doamne, de ocara cu care m-au ocărât vrăjmaşii Tăi, cu
care au ocărât paşii unsului Tău.
51. Binecuvântat este
Domnul în veci. Amin. Amin.
|