CAPITOLUL 4
Înlăturarea prilejului spre păcat.
1. Ascultaţi,
fiilor, învăţătura tatălui şi luaţi aminte
să cunoaşteţi buna chibzuială,
2. Căci eu vă dau
învăţătură bună: Nu părăsiţi
povaţa mea.
3. Căci şi eu am
fost fecior la tatăl meu, singur, şi cu duioşie iubit la mama
mea
4. Şi el mă
învăţa şi-mi zicea: "Inima ta să păstreze
cuvintele inimii mele, păzeşte poruncile mele şi vei fi
viu.
5. Adună
înţelepciune, dobândeşte pricepere! Nu le uita şi nu te
depărta de la cuvintele gurii mele!
6. Nu o lepăda şi
ea te va păzi; iubeşte-o şi ea va sta de veghe.
7. Iată începutul
înţelepciunii: Agoniseşte înţelepciunea şi cu preţul
a tot ce ai, capătă priceperea.
8. Preţuieşte-o
mult şi ea te va înălţa; ea te va ridica în slăvi
dacă o vei îmbrăţişa.
9. Ea va pune cunună
de daruri pe capul tău şi te va împodobi cu diademă de mare
cinste.
10. Ascultă, fiul meu
şi primeşte cuvintele mele şi anii vieţii tale se vor
înmulţi.
11. Eu te voi
învăţa calea înţelepciunii şi te voi purta pe căile
dreptăţii.
12. Când vei merge,
paşii tăi nu vor şovăi şi, chiar de vei alerga, nu
te vei poticni.
13. Ţine cu tărie
învăţătura şi nu o părăsi, păzeşte-o
căci ea este viaţa ta.
14. Nu apuca pe calea celor
fără de lege şi nu păşi pe drumul celor
răi.
15. Ocoleşte-o şi
nu merge pe ea, treci pe alăturea şi du-te mai departe;
16. Căci ei nu dorm
până nu făptuiesc rău şi nu-i mai prinde somnul până
nu fac pe cineva să cadă.
17. Căci ei se
hrănesc din pâine agonisită prin fărădelege şi beau
vin dobândit prin asuprire.
18. Calea drepţilor e
ca zarea dimineţii ce se măreşte mereu până se face ziua
mare;
19. Iar calea celor
fără de lege e ca întunericul şi ei nici nu bănuiesc de
ce se pot împiedica.
20. Fiul meu, ia aminte la
graiurile mele; la poveţele mele pleacă-ţi urechea ta!
21. Nu le scăpa din
ochi, păstrează-le înlăuntrul inimii tale,
22. Căci ele sunt viaţă pentru cei ce
le pun în faptă şi doctorie pentru tot trupul omenesc.
23.
Păzeşte-ţi inima mai mult decât orice, căci din ea
ţâşneşte viaţa.
24. Leapădă din
gura ta orice cuvinte cu înţeles sucit, alungă de pe buzele tale
viclenia.
25. Ochii tăi să
privească drept înainte şi genele tale drept înainte să
caute.
26. Fii cu luare
aminte la calea picioarelor tale şi toate cărările tale
să fie bine chibzuite.
27. Nu te abate nici la
dreapta, nici la stânga, ţine piciorul tău departe de
rău.
28. Căci
cărările drepte le păzeşte Domnul, iar cele strâmbe sunt
căi rele.
29. El va face drepte
căile tale şi mergerea ta o va face să fie în pace.
|