CAPITOLUL 29
Roadele judecăţii sănătoase.
1. Un om pedepsit
îndelung şi tare la cerbice va fi intr-o clipă zdrobit şi
fără vindecare.
2. Când drepţii
domnesc se bucură poporul şi, când stăpânesc cei
fără de lege, suspină.
3. Cine iubeşte
înţelepciunea bucură pe tatăl său, iar cine umblă cu
desfrânatele îşi prăpădeşte averea.
4. Un conducător prin
dreptate face să propăşească ţara, iar cel ce pune
dări grele o ruinează.
S. Omul care linguşeşte pe prietenul său întinde cursă
paşilor lui.
6. Pe calea celui rău
este întins un laţ, dar dreptul trebuie să fugă şi
să salte de bucurie.
7. Omul drept se
îngrijeşte de pricina celor sărmani; celui fără de lege
nu-i pasă de ei.
8. Batjocoritorii
răscoală cetatea, iar cei înţelepţi potolesc mânia.
9. Când un înţelept se
ceartă cu un nebun, fie că se supără, fie că râde,
nu-şi pierde cumpătul.
10. Oamenii setoşi de
sânge urăsc pe cel fără prihană, iar cei drepţi
ocrotesc viaţa lui.
11. Nebunul face să
izbucnească pornirea lui pătimaşă, iar înţeleptul
îşi înfrânează mânia.
12. Când un conducător
ascultă de cuvinte mincinoase, toţi slujitorii săi sunt
răi.
13. Săracul şi cu
cel ce asupreşte pe cei săraci se întâlnesc; Cel ce luminează
ochii amândurora este Domnul.
14. Un conducător care
judecă cu dreptate pe cei săraci îşi întăreşte
scaunul lui pe veci.
15. Varga şi certarea
aduc înţelepciune, iar tânărul care este lăsat (în voia
apucăturilor lui) face ruşine maicii sale.
16. Când cei fără
de lege domnesc se înmulţesc răutăţile, iar drepţii
vor vedea (cu bucurie) prăbuşirea lor.
17. Mustră
pe fiul tău şi el iţi va fi odihnă şi îţi va
face plăcere sufletului tău.
18. Fără vedenie
de prooroc poporul e fără stăpân, dar fericit este cel care
păzeşte legea!
19. Sluga nu se
îndreaptă numai cu poveţe, fiindcă, deşi pricepe,
însă nu ascultă.
20. Dacă vezi un om
care se zoreşte la vorbă, atunci pentru un nebun e mai multă
nădejde decât pentru el.
21. Dacă (vreun
stăpân) dezmiardă din copilărie pe robul său, acesta
ajunge la sfârşit să se creadă fiu.
22. Un om mânios
aţâţă cearta şi cel aprig săvârşeşte multe
păcate.
23. Mândria
umileşte pe om, iar de cinste are parte cel smerit.
24. Cel ce împarte cu
hoţul îşi urăşte sufletul lui, fiindcă aude
blestemul, dar nu zice nimic.
25. Teama de oameni duce la
căderea în cursă, dar cel ce nădăjduieşte în Domnul
stă la adăpost.
26. Mulţi
caută faţa stăpânitorului, dar dreptatea omului vine de la
Domnul.
27. Omul nedrept este
urâciune pentru cei drepţi, iar cel drept este o urâciune pentru cei
răi.
|