CAPITOLUL 10
Urmările nedreptăţii omeneşti şi ale
trândăviei.
1. O muscă
moartă strică amestecul de untdelemn al celui ce
pregăteşte miresme; puţină nebunie strică
preţul la multă înţelepciune.
2. Inima celui
înţelept este la dreapta lui, iar inima celui nebun la stânga.
3. La fel celui nebun când
merge pe drum îi lipseşte dreapta pricepere, iar toată lumea zice:
"E nebun!"
4. Dacă mânia
stăpânitorului se ridică împotriva ta, nu te clinti din locul
tău. Căci firea domoală înlătură mari
neajunsuri.
5. Am mai luat seama la
încă un rău de sub soare, ca o greşeală care
porneşte de la stăpânitor:
6. Nebunul este ridicat la
dregătorii înalte, iar cei vrednici stau în locuri de jos.
7. Am văzut robi
călări pe cai şi căpetenii mergând ca robii pe jos.
8. Cel ce sapă o
groapă poate să cadă în ea şi cel ce dărâmă un
zid poate fi muşcat de şarpe.
9. Cel ce sfărâmă
pietre se poate răni cu ele, iar cel ce despică lemne se
primejduieşte.
10. Dacă o
unealtă s-a tocit şi nu a fost ascuţită, trebuie să
îndoim puterile, dar înţelepciunea are ca parte izbânda.
11. Dacă şarpele
muşcă înainte de a fi descântat, atunci descântătorul nu are
nici un folos.
12. Graiurile gurii celui
înţelept sânt har, iar buzele celui nebun îl doboară.
13. Începutul cuvintelor
gurii lui este prostia, iar sfârşitul graiului lui nebunie
curată.
14. Nebunul sporeşte vorbele.
Omul nu ştie ce va fi după el, căci cine îi va spune ce se va
întâmpla după el?
15. Munca oboseşte pe cel nebun; cine nu
ştie drumul nu poate să se ducă în cetate.
16. Vai de tine,
ţară, care ai un copil rege şi căpeteniile tale
mănâncă dis-de-dimineaţă!
17. Fericită eşti
tu, ţară, care ai rege un fecior de neam mare şi
căpeteniile tale mănâncă la vreme, ca toţi oamenii,
şi nu se dau la băutură.
18. Din pricina lenei,
grinzile casei se lasă, iar când stai cu mâinile în sin, apa picură
în casă.
19. Ospeţele se fac
pentru a gusta plăcerea; vinul înveseleşte viaţa şi banii
răspund la toate.
20. Chiar în gândul
tău nu blestema pe rege şi în cămara unde dormi nu
defăima pe cel puternic; căci păsările cerului pot
să ducă un cuvânt şi neamul celor înaripate să dea vorba
ta pe faţă.
|