CAPITOLUL 21
Naşterea lui Isaac. Izgonirea lui Ismael.
1. Apoi a căutai Domnul spre
Sarra, cum îi spusese, şi i-a făcut Domnul Sarrei, cum îi
făgăduise.
2. Şi a zămislit
Sarra şi a născut lui Avraam un fiu la bătrâneţe, la
vremea arătată de Dumnezeu.
3. Şi a pus Avraam
fiului său, pe care i-l născuse Sarra, numele Isaac.
4. Şi Avraam a
tăiat împrejur pe Isaac, fiul său, în ziua a opta, cum îi poruncise
Dumnezeu.
5. Avraam însă era de
o sută de ani, când i s-a născut Isaac, fiul său,
6. Iar Sarra a zis:
"Râs mi-a pricinuit mie Dumnezeu; că oricine va auzi aceasta, va
râde!"
7. Şi apoi a
adăugat: "Cine ar fi putut spune lui Avraam că Sarra va
hrăni prunci la sânul său? Şi totuşi i-am născut fiu
la bătrâneţile sale!"
8. Şi crescând
copilul, a fost înţărcat. Iar Avraam a făcut ospăţ
mare în ziua în care a fost înţărcat Isaac, fiul său.
9. Văzând însă
Sarra că fiul egiptencii Agar, pe care aceasta îl născuse lui
Avraam, râde de Isaac, fiul ei,
10. A zis către
Avraam: "Izgoneşte pe roaba aceasta şi pe fiul ei, căci
fiul roabei acesteia nu va fi moştenitor cu fiul meu, Isaac!"
11. Şi s-au părut
cuvintele acestea lui Avraam foarte grele pentru fiul său Ismael.
12. Dumnezeu însă a
zis către Avraam: "Să nu ţi se pară grele cuvintele
cele pentru prunc şi pentru roabă; toate câte-ţi va zice
Sarra, ascultă glasul ei; pentru că numai cei din Isaac se vor
chema urmaşii tăi.
13. Dar şi pe fiul
roabei acesteia îl voi face neam mare, pentru că şi el este din
sămânţa ta".
14. Atunci s-a sculat
Avraam dis-de-dimineaţă; a luat pâine şi un burduf cu apă
şi le-a dat Agarei; apoi, punându-i pe umeri copilul, a slobozit-o;
şi, plecând ea, a rătăcit prin pustiul Beer-Şeba.
15. Când însă s-a
sfârşit apa din burduf, a lepădat ea copilul sub un
mărăcine.
16. Şi ducându-se, a
şezut în preajma lui, ca la o bătaie de arc, căci îşi
zicea: "Nu voiesc să văd moartea copilului meu!" Şi,
şezând ea acolo de o parte, şi-a ridicat glasul şi a
plâns.
17. Şi a auzit
Dumnezeu glasul copilului din locul unde era şi îngerul lui Dumnezeu a
strigat din cer către Agar şi a zis: "Ce e, Agar? Nu te teme,
că a auzit Dumnezeu glasul copilului din locul unde este!
18. Scoală, ridică
copilul şi-l ţine de mână, căci am să fac din el un
popor mare!"
19. Atunci i-a deschis
Dumnezeu ochii şi a văzut o fântână cu apă şi,
mergând, şi-a umplut burduful cu apă şi a dat copilului
să bea.
20. Şi era Dumnezeu cu
copilul şi a crescut acesta, a locuit în pustiu, şi s-a făcut
vânător.
21. A locuit deci Ismael în
pustiul Faran şi mama sa i-a luat femeie din ţara Egiptului.
22. În vremea aceea,
Abimelec şi Ahuzat, care luase pe nora lui, şi Ficol,
căpetenia oştirii lui, au zis către Avraam: "Dumnezeu e
cu tine în toate câte faci.
23. Jură-mi, deci,
aici pe Dumnezeu că nu-mi vei face strâmbătate nici mie, nici
fiului meu, nici neamului meu; ci, cum ţi-am făcut eu bine
ţie, aşa să-mi faci şi tu mie şi ţării în
care eşti oaspete!"
24. Răspuns-a
Avraam: "Jur!"
25. Dar a mustrat Avraam pe Abimelec pentru
fântânile de apă, pe care i le răpiseră slugile lui
Abimelec.
26. Iar Abimelec i-a zis:
"Nu ştiu cine ţi-a făcut lucrul acesta; nici tu nu mi-ai
spus nimic, nici eu n-am auzit decât astăzi".
27. Şi a luat Avraam
oi şi vite şi a dat lui Abimelec şi au încheiat amândoi
legământ.
28. Apoi Avraam a pus de o
parte şapte mieluşele.
29. Iar Abimelec a zis
către Avraam: "Ce sunt aceste şapte mieluşele, pe care
le-ai osebit?"
30. Răspuns-a Avraam:
"Aceste şapte mieluşele să le iei de la mine, ca
să-mi fie mărturie, că eu am săpat fântâna
aceasta!"
31. De aceea s-a şi
numit locul acela Beer-Şeba, pentru că acolo au jurat ei
amândoi.
32. Şi după ce au
făcut ei legământ la Beer-Şeba, s-a sculat Abimelec şi Ahuzat,
care luase pe nora lui, şi Ficol, căpetenia oştirii lui,
şi s-au întors în ţara Filistenilor.
33. Iar Avraam a sădit
o dumbravă la Beer-Şeba şi a chemat acolo numele Domnului
Dumnezeului celui veşnic.
34. Şi a mai
trăit Avraam în ţara Filistenilor zile multe, ca străin.
|