CAPITOLUL 16
O nouă prevestire despre judecăţile lui Dumnezeu. Robia
şi izbăvirea poporului.
1. Şi a fost
cuvântul Domnului către mine:
2. "Să nu-îi iei
femeie şi să nu ai nici fii, nici fiice în locul acesta,
3. Deoarece aşa
grăieşte Domnul despre fiii şi fiicele care se vor naşte
în locul acesta, despre mamele care îi vor naşte şi despre
părinţii care îi vor face pe pământul acesta:
4. Vor muri de moarte grea
şi nu vor fi nici bociţi, nici îngropaţi, ci vor fi ca gunoiul
pe faţa pământului; vor fi pierduţi prin sabie şi foamete
şi trupurile lor vor fi mâncarea păsărilor cerului şi
fiarelor pământului".
5. Şi iarăşi
a zis Domnul: "Să nu intri în casa celor ce jelesc şi să
nu te duci să plângi şi să jeleşti cu ei, căci am
luat de la poporul acesta pacea Mea, mila
şi părerea de rău, zice Domnul.
6. Şi vor muri cei
mari şi cei mici în pământul acesta, şi nu vor fi
îngropaţi, şi după ei nimeni nu va plânge, nimeni nu-şi
va face tăieturi, nici se va tunde pentru ei.
7. Nu se va frânge pentru
ei pâine de jale ca mângâiere pentru cel mort; şi nu li se va da cupa
mângâierii ca să bea după tatăl lor şi după mama
lor.
8. De asemenea să nu
intri în casa ospăţului, ca să şezi cu ei să
mănânci şi să bei, că aşa zice Domnul Savaot,
Dumnezeul lui Israel:
9. Iată, voi curma în
locul acesta chiar în zilele voastre şi sub ochii voştri glasul
bucuriei şi glasul de veselie, glasul mirelui şi glasul
miresei.
10. Când vei spune poporului
acestuia toate acestea şi când ei îţi vor zice: "Pentru ce a
rostit Domnul asupra noastră această mare nenorocire? Care este
nedreptatea noastră şi care este păcatul cu care am
păcătuit noi înaintea Domnului Dumnezeului nostru?"
11. Atunci să le spui:
Pentru că părinţii voştri M-au
părăsit, zice Domnul, şi s-au dus după alţi
dumnezei, au slujit acelora şi li s-au închinat, iar pe Mine
M-au părăsit şi legea Mea
n-au păzit-o.
12. Dar voi faceţi
încă şi mai rău decât părinţii voştri, şi
trăiţi fiecare după inima voastră cea rea şi
îndărătnică şi nu Mă
ascultaţi.
13. De aceea vă voi
arunca din ţara aceasta într-o rară pe care n-aţi cunoscut-o
nici voi, nici părinţii voştri, şi veţi sluji acolo
ziua şi noaptea la alţi dumnezei, că Eu nu vă voi
arăta îndurare.
14. Pentru că vin
zile, zice Domnul, când nu se va mai zice: "Viu este Domnul, Care a scos
pe fiii lui Israel din ţara Egiptului",
15. Ci, "Viu este
Domnul, Care a scos pe fiii lui Israel din ţara cea de la
miazănoapte şi din toate ţările în care-i izgonise",
că îi voi întoarce în ţara pe care le-am dăruit-o
părinţilor lor.
16. Iată, voi trimite
mulţime de pescari, zice Domnul, şi-i vor pescui; iar apoi voi
trimite mulţime de vânători, şi-i vor vâna de prin toţi
munţii, de pe toate dealurile şi de prin crăpăturile
stâncilor.
17. Pentru că ochii Mei
sunt asupra tuturor căilor lor, care nu sunt ascunse de la faţa Mea,
şi nedreptatea lor nu se ascunde privirilor Mele.
18. Şi le voi
răsplăti mai întâi pentru nedreptatea lor şi pentru îndoitul
lor păcat, pentru că au spurcat ţara Mea
eu stârvurile grozăviilor lor şi cu urâciunile lor au umplut
moştenirea Mea".
19. Doamne, puterea mea,
tăria mea şi scăparea mea la vreme de necaz, la Tine vor veni
popoarele de la marginile pământului şi vor zice: "Numai
minciună au moştenit părinţii voştri, idoli
deşerţi, care nu sunt de nici un folos!"
20. "Poate oare omul
să-şi facă dumnezei, care, de altfel, nici nu sunt dumnezei?
De aceea iată le voi arăta acum, le voi arăta mâna Mea
şi puterea Mea şi vor afla că
numele Meu este Domnul!"
|