CAPITOLUL 42
Împrejurimile templului
1. După aceea m-a
scos spre curtea cea din afară spre miazănoapte şi m-a dus la
camerele din faţa curţii, din faţa clădirii, spre
miazănoapte,
2. La acel loc care este
spre poarta de miazănoapte a curţii dinăuntru şi care are
în lungime o sută de coţi, iar în lăţime cincizeci de
coţi;
3. Adică în dreptul
locului de douăzeci de coţi al curţii dinăuntrul şi
în dreptul caldarâmului curţii din afară, unde era o galerie cu
trei rânduri în faţa altei galerii cu trei rânduri.
4. Pe dinaintea camerelor
era un loc de trecere de zece coţi lat şi de o sută de
coţi lung. Uşile erau spre miazănoapte.
5. Camerele cele de sus
erau mai strâmte decât cele de jos şi cele de la mijloc ale
clădirii, pentru că galeriile le răpeau o parte din întinderea
lor.
6. Ele aveau trei caturi,
dar nu aveau stâlpi ca în curte. De
aceea, plecând de la pământ, camerele de sus erau mai strâmte decât cele
de jos şi decât cele de la mijloc.
7. Zidul din afară,
paralel cu camerele, dinspre curtea cea din afară, din faţa
camerelor, avea în lungime cincizeci de coţi,
8. Pentru că
şi camerele dinspre curtea cea din afară aveau o lungime tot numai
de cincizeci de coţi. Şi aceste două clădiri care erau în
dreptul templului aveau o sută de coţi.
9. Iar de jos, intrarea la aceste
camere era dinspre răsărit, cum veneai din curtea cea din
afară.
10. Se aflau de asemenea
camere şi în lungul zidului curţii dinăuntru, din partea
dinspre miazăzi, în faţa curţii şi a clădirii
templului;
11. Dinaintea lor era un
loc de trecere întocmai ca şi la camerele cele dinspre miazănoapte
şi avea aceeaşi lungime ca şi acelea şi aceeaşi
lăţime; toate ieşirile lor, întocmirea lor şi uşile
lor erau la fel;
12. Tot aşa era
şi cu uşile camerelor de la miazăzi. Apoi era o uşă
de la capătul locului de trecere, ce mergea de-a lungul zidului drept
spre răsărit.
13. Şi mi-a zis
bărbatul acela: "Camerele dinspre miazănoapte şi camerele
dinspre miazăzi, care sunt în faţa curţii, sunt camere sfinte,
în care preoţii care se apropie de Domnul mănâncă cele mai
sfinte jertfe; tot acolo pun ei cele mai sfinte jertfe şi prinosul de
pâine, jertfă pentru păcat şi jertfă pentru vină,
căci acesta este loc sfânt.
14. Când preoţii
intră acolo, nu se cuvine să iasă din acest loc sfânt în
curtea cea din afară, până nu lasă acolo hainele lor cu care
au fost îmbrăcaţi la slujbă, că acestea sunt
sfinţite; ei trebuie să se îmbrace cu alte haine şi numai
după aceea să iasă la popor.
15. După ce a
isprăvit el de măsurat templul şi curţile cele
dinăuntrul zidurilor, m-a scos pe poarta dinspre răsărit
şi a început să măsoare împrejur.
16. Şi a măsurat
latura cea dinspre răsărit cu prăjina de măsurat şi
a găsit în total cinci sute de coţi.
17. Pe latura de
miazănoapte cu aceeaşi prăjină a măsurat cinci sute
de coţi.
18. Pe latura de
miazăzi a măsurat cu prăjina de măsurat tot cinci sute de
coţi.
19. Apoi, apucând pe latura
de apus, a măsurat cu prăjina de măsurat cinci sute de
coţi.
20. A măsurat în cele
patru laturi zidul de jur împrejurul locaşului sfânt; lungimea era de
cinci sute de coţi şi lăţimea de cinci sute de coţi;
zidul acesta despărţea locul sfânt de cel ce nu este sfânt.
|