CAPITOLUL 2
Mustrarea păcatelor
leviţilor şi ale poporului.
1. Şi acum
către voi se îndreaptă această poruncă, o, preoţilor!
2. Dacă voi nu
veţi asculta şi nu veţi pleca inima ca să daţi
slavă numelui Meu", zice Domnul
Savaot, "voi trimite peste voi blestemul şi voi blestema
binecuvântarea voastră. Şi chiar am blestemat-o, căci voi nu
puneţi la inimă poruncile Mele.
3. Iată că Eu voi
sfărâma braţul vostru şi vă voi arunca în faţă
spurcăciuni, spurcăciunile praznicelor voastre - şi veţi
fi înlăturaţi o dată cu ele.
4. Atunci vă veţi
da seama că Eu v-am dat porunca aceasta, ca să fie neclintit
legământul Meu cu Levi", zice
Domnul Savaot.
5. "Legământul Meu
cu el era viaţă şi pace şi i le-am dat, ca să se
teamă de Mine şi să se
cutremure, şi el se temea şi se cutremura înaintea numelui Meu.
6.
Învăţătura adevărului era în gura lui şi pe buzele
lui nu s-a aflat nedreptate; în pace şi în dreptate a umblat cu Mine
şi pe mulţi i-a întors de la rău.
7. Căci buzele
preotului vor păzi ştiinţa şi din gura lui se va cere
învăţătura, căci el este solul Domnului Savaot.
8. Dar voi v-aţi
îndepărtat de drumul cel drept şi pe mulţi i-aţi
făcut să se poticnească de la Lege. Voi aţi stricat
legământul Meu cu Levi", zice
Domnul Savaot.
9. "Pentru aceasta
şi Eu v-am făcut să fiţi de dispreţuit şi de
nimic în faţa întregului popor, fiindcă voi n-aţi păzit
căile Mele, şi, învăţând
legea, aţi privit cu părtinire la faţa oamenilor.
10. Oare nu este un singur
părinte pentru noi toţi? Nu ne-a creat oare pe noi un singur
Dumnezeu? Pentru ce suntem vicleni unul faţă de altul, ca să
pângărim legământul părinţilor noştri?
11. Iuda este viclean
şi urâciune se săvârşeşte în Israel şi în Ierusalim;
căci Iuda pângăreşte templul pe care îl iubeşte Domnul
şi s-a unit cu fiica unui dumnezeu străin.
12. De-ar scoate Domnul pe
omul care lucrează aşa, oricine ar fi el - martor şi
apărător - din corturile lui Iacov şi din ceata celor care
aduc prinoase Domnului Savaot!
13. Şi iată a
doua faptă pe care o săvârşiţi: spălaţi cu
lacrimi jertfelnicul Domnului, cu plânsete şi cu gemete, pentru că
El nu mai caută la prinoase şi nu mai binevoieşte să le
primească din mâinile voastre.
14. Şi de ziceţi:
"De ce?" Din pricină că Domnul a fast martor între tine
şi femeia tinereţilor tale, faţă de care tu ai fost
viclean, deşi ea era tovarăşa ta şi femeia
legământului tău.
15. Oare nu i-a făcut
El ca să fie o singură făptură cu trup şi suflet?
şi această făptură întrunită ce năzuieşte
ea? Urmaşi de la Dumnezeu! Păstraţi-vă deci viaţa
voastră; iar tu nu fi viclean eu femeia tinereţilor tale.
16. Căci Eu urăsc
alungarea femeii", zice Domnul Dumnezeul lui Israel, "şi ca
cineva să întindă nedreptatea pe veşmântul său",
zice Domnul Savaot. "Deci aveţi respect pentru viaţa
voastră, şi nu mai săvârşiţi această
viclenie!
17. Voi obosiţi pe
Domnul cu vorbele voastre. Şi mai ziceţi: "Cum Îl
obosim?" - Când ziceţi: "Cel ce face rău este bun
înaintea Domnului şi de unii ca aceştia are El plăcere!"
Sau: "Unde este Dumnezeul dreptăţii?
|