|
CAPITOLUL 8
Ezdra în Ierusalim. Scrisoarea lui Artaxerxe. Darurile făcute
templului Domnului şi numărarea poporului.
l. Şi după acestea, în vremea domniei lui Artaxerxe, regele
Perşilor,
2. Ezdra, fiul lui Seraia, fiul lui Azaria, fiul lui
Hilchia, fiul lui Şalum, fiul lui Sadoc, fiul lui Abitub, fiul lui
Amaria, fiul lui Azaria, fiul lui Meraiot, fiul lui Zerahia, fiul lui Uzi,
fiul lui Buchi, fiul lui Abiuşa, fiul lui Finees, fiul lui Eleazar, fiul
lui Aaron, preotul cel dintâi, a mers la Ierusalim.
3. Acest Ezdra s-a suit din Babilon, fiind cărturar
iscusit în legea lui Moise, dată de Dumnezeu lui Israel,
4. Şi i-a dat lui regele mărire, aflând har
înaintea lui în toate cererile lui.
5. Şi s-au suit împreună cu el unii din fiii lui
Israel, din preoţii, din leviţii şi cântăreţii
templului Domnului, din portarii şi din cei închinaţi templului
Domnului, la Ierusalim.
6. În anul al şaptelea al domniei lui Artaxerxe, în
luna a cincea (acesta este anul al şaptelea al regelui), ieşind de
la Babilon, la lună nouă, în luna întâi,
7. Au sosit la Ierusalim, după călătoria cea
bună, dată lor de Domnul;
8. Pentru că Ezdra avea multă
ştiinţă, ca să nu lase la o parte nimic din legea
Domnului şi din porunci, învăţând pe tot Israelul toate
îndreptările şi judecăţile.
9. Şi a venit porunca, scrisă de regele Artaxerxe,
la Ezdra preotul şi cititorul legii Domnului, al cărui cuprins este
cel de mai jos:
10. "Regele Artaxerxe, lui Ezdra preotul şi
învăţătorul legii Domnului, salutare.
11. Chibzuind cu iubire de oameni, am poruncit ca cei ce vor
vrea din neamul Iudeilor, dintre preoţi şi dintre leviţi, care
sunt în regatul nostru, să meargă împreună cu tine la
Ierusalim.
12. Deci să meargă cu tine câţi vor pofti,
cum am hotărât eu şi cei şapte sfetnici cei mai apropiaţi
ai mei,
13. Să cerceteze cele ce sunt în Iuda şi în
Ierusalim,
14. Potrivit celor ce se află în legea Domnului,
15. Şi să aducă în Ierusalim Dumnezeului lui
Israel daruri pe care le-am făgăduit şi eu şi sfetnicii
mei cei mai apropiaţi şi tot aurul şi argintul care s-ar afla
în ţara Babilonului,
16. Împreună cu cel dăruit de popor la templul
Domnului Dumnezeului lor din Ierusalim. Să se adune argint şi aur
pentru junci, berbeci, miei şi pentru ce urmează acestora,
17. Ca să aducă jertfe Domnului la jertfelnicul
Domnului Dumnezeului lor din Ierusalim,
18. Şi toate câte vei chibzui împreună cu
fraţii tăi să faci cu aurul şi cu argintul, fă-le
după voia Dumnezeului tău.
19. Şi vasele cele sfinte ale Domnului, ce se dau
ţie spre trebuinţa templului Dumnezeului tău, din Ierusalim,
pune-le înaintea Dumnezeului tău în Ierusalim.
20. Şi celelalte câte îţi vor trebui pentru
templul Dumnezeului tău, să le dai din vistieria regală.
21. Şi eu, regele Artaxerxe, am poruncit vistiernicilor
Siriei şi ai Feniciei ca orice ar cere Ezdra preotul şi
învăţătorul legii lui Dumnezeu celui de sus să i se dea
cu toată luarea aminte,
22. Până la o sută de talanţi de argint,
asemenea şi până la o sută de core de grâu, şi vin
până la o sută de baţi, şi altele cât de multe.
23. Toate după legea lui Dumnezeu să se aducă
cu grijă Dumnezeului celui Preaînalt, pentru ca mânia Lui să nu se
abată peste regatul regelui şi peste fiii lui.
24. Şi vouă vi se porunceşte ca tuturor
preoţilor şi leviţilor şi cântăreţilor
templului Domnului şi portarilor şi celor închinaţi templului
Domnului şi slujitorilor locaşului acestuia,
25. Nici o dare, nici o altă dajdie să nu li se
ceară şi nimeni să nu aibă putere să pună ceva
asupra acestora.
26. Şi tu, Ezdra, după înţelepciunea lui
Dumnezeu care îţi este dată, pune judecători şi
legiuitori, ca să judece în toată Siria şi Fenicia pe
toţi cei ce ştiu legea Dumnezeului tău, iar pe cei ce nu
ştiu, învaţă-i.
27. Şi toţi câţi vor călca legea
Dumnezeului tău şi legea regelui, să fie pedepsiţi
fără şovăire ori cu moarte, ori cu chinuri, ori cu
amendă, ori cu închisoare".
28. Şi a zis Ezdra cărturarul: "Binecuvântat
este singur Domnul Dumnezeul părinţilor mei, Cel care a dat acestea
în inima regelui spre a cinsti templul Lui cel din Ierusalim.
29. Şi pe mine m-a cinstit înaintea regelui, sfetnicilor,
tuturor prietenilor şi a dregătorilor lui.
30. Şi eu am prins curaj, cu ajutorul Domnului
Dumnezeului meu, şi am adunat bărbaţi din Israel, ca să
se suie cu mine.
31. Şi aceştia sunt căpeteniile familiilor
şi ale seminţiilor care au pornit cu mine din Babilon sub domnia
regelui Artaxerxe.
32. Din fiii lui Finees, Gherşom, din fiii lui Itamar,
Gamaliel.
33. Din fiii lui David, Haţuş, fiul lui
Şecania.
34. Din fiii lui Fares, Zaharia şi cu el s-au scris
oameni o sută cincizeci.
35. Din fiii lui Pahat-Moab: Elioenai, fiul lui
Zerahia şi cu el oameni două sute.
36. Din fiii lui Zatu, Şecania, fiul lui Iahaziel,
şi împreună cu el oameni trei sute.
37. Din fiii lui Adin, Ebed, fiul lui Ionatan, şi cu el
împreună oameni două sute cincizeci.
38. Din fiii lui Elam, Ieşaia, fiul lui Atalia, şi
împreună cu el bărbaţi şaptezeci.
39. Din fiii lui Şefatia, Zebadia, fiul lui Mihail,
şi împreună cu el bărbaţi şaptezeci.
40. Din fiii lui Ioab, Obadia, fiul lui Iehiel şi
cu el bărbaţi două sute doisprezece.
41. Din fiii lui Bani, Şelomit, fiul lui Iosifia,
şi cu el bărbaţi o sută şaizeci.
42. Din fiii lui Bebai, Zaharia, fiul lui Bebai
şi cu el bărbaţi douăzeci şi opt.
43. Din fiii lui Azgad, Iohanan, fiul lui Hacatan, şi
cu el bărbaţi o sută zece.
44. Din fiii lui Adonicam cei mai de pe urmă, pe numele
lor: Elifelet, Ieiel şi Şemaia şi cu ei bărbaţi
şaizeci.
45. Din fiii lui Bigvai, Utai, fiul lui Zabud şi
cu el şaptezeci de bărbaţi.
46. Şi i-am adunat la râul ce se zice Tera şi am
poposit trei zile acolo şi le-am dat rânduieli.
47. Şi din fiii preoţilor şi din leviţi,
neaflând acolo, am trimis pe Eliezer, pe Ariel, pe Elnatan, pe Şemaia,
pe Iarib, pe Natan, pe Elnatan, pe Zaharia şi pe Meşulam,
căpetenii iscusite.
48. Şi le-am zis să meargă la Ido,
conducătorul din Casifia, poruncindu-le să grăiască cu
Ido şi cu fraţii lui şi cu cei stabiliţi în Casifia,
să ne trimită pe cei care vor sluji în templul Domnului nostru.
49. Şi ne-au adus, după mâna cea tare a Domnului
nostru, bărbaţi ştiutori din fiii lui Mahli, fiul lui Levi,
fiul lui Israel, pe Şerebia şi pe fiii lui şi pe fraţii
care erau optsprezece.
50. Şi pe Haşabia şi pe Hanun, şi pe
Isaia fratele lui, din fiii lui Merari, şi cu fiii lor,
bărbaţi douăzeci.
51. Şi din cei închinaţi templului Domnului, pe
care i-a dat David şi dregătorii la lucrul leviţilor două
sute douăzeci de închinaţi templului Domnului. Numele tuturor a
fost însemnat.
52. Şi am făgăduit acolo post din partea
tinerilor, înaintea Domnului Dumnezeului nostru, cerând de la El bună
călătorie şi nouă şi celor împreună cu noi,
fiii noştri, şi dobitoacele.
53. M-am ruşinat a cere de la re e pedestraşi,
călăreţi şi însoţitori, pentru apărare de cei
care ni s-ar împotrivi,
54. Că am zis regelui că puterea Domnului nostru
va fi cu cei care îl caută pe El în toată dreptatea.
55. Şi iarăşi ne-am rugat Domnului pentru
toate şi L-am aflat bun şi blând.
56. Osebit-am din căpeteniile neamurilor şi ale
preoţilor doisprezece bărbaţi, pe Şerebia şi
Haşabia şi împreună cu ei, dintre fraţii lor, zece
bărbaţi.
57. Şi le-am dat argintul şi aurul şi
sfintele vase ale templului Domnului nostru, pe care le-au dăruit regele
şi sfetnicii lui, şi dregătorii şi tot Israelul.
58. Şi le-am dat şase sute cincizeci de
talanţi de argint şi vase de argint de o sută de talanţi
şi de aur de o sută de talanţi şi odoare de aur
douăzeci.
59. Şi vase de aramă, de aramă bună,
care sclipeşte ca aurul, douăsprezece.
60. Şi le-am zis: Şi voi sunteţi
sfinţiţi Domnului, şi vasele cele sfinţite şi aurul
şi argintul sunt făgăduinţă Dumnezeului
părinţilor noştri.
61. Privegheaţi şi păziţi-le până
le veţi da căpeteniilor preoţilor şi leviţilor
şi capilor de familii ai lui Israel, în Ierusalim, în vistieria
templului Dumnezeului nostru.
62. Şi preoţii şi leviţii, cei care au
luat argintul şi aurul şi vasele cele din Ierusalim, le-au pus în
templul Domnului.
63. Şi mergând de la râul Tera în douăsprezece ale
lunii întâi, am intrat în Ierusalim cu mâna cea puternică a Domnului
nostru care era deasupra, şi ne-a scăpat de la intrare de tot
vrăjmaşul, şi am venit în Ierusalim.
64. şi făcându-se acolo ziua a treia, în ziua a
patra argintul şi aurul s-au dat în templul Domnului nostru, în mâna lui
Meremot, fiul lui Urie preotul.
65. Şi cu el era Eleazar, fiul lui Finees, precum
şi Iozabad, fiul lui Iosua şi Noadia, fiul lui Binui, toţi
leviţi; s-au dat cu număr şi după greutatea lor,
toate.
66. Şi s-a scris toată greutatea lor în acel
ceas.
67. Şi cei din robie au adus jertfe Domnului
Dumnezeului lui Israel, doisprezece junci pentru tot Israelul, nouăzeci
şi şase de berbeci,
68. Miei şaptezeci şi doi, doisprezece ţapi
pentru ispăşire.
69. Şi au dat poruncile regelui dregătorilor
domneşti şi guvernatorilor Cele-Siriei şi Feniciei, şi au
cinstit pe popor şi templul Domnului.
70. Şi după ce s-au săvârşit acestea, au
venit la mine conducătorii zicând:
71. "Poporul lui Israel şi căpeteniile
şi preoţii şi leviţii nu s-au osebit de popoarele de alt
neam ale ţării, şi de necurăţiile Canaaneilor
şi ale Heteilor, ale Ferezeilor şi Iebuseilor, ale Moabiţilor,
ale Egiptenilor şi ale Edomiţilor,
72. Pentru că au locuit împreună cu fetele lor,
şi ei şi fiii lor, şi s-a amestecat sămânţa cea
sfântă cu neamurile străine din ţară, şi au luat
parte căpeteniile şi dregătorii la nelegiuirea aceasta de la
începutul lucrului".
73. Îndată ce am auzit eu acestea, mi-am rupt hainele
şi veşmântul cel sfinţit şi mi-am smuls părul din
cap şi barbă şi am şezut mâhnit pe gânduri.
74. Şi pe când eu plângeam pentru nelegiuire, şi
şedeam trist până la jertfa cea de seară, s-au adunat la mine
toţi câţi erau râvnitori pentru cuvântul Domnului Dumnezeului lui
Israel.
75. Şi sculându-mă din locul unde posteam, cu
hainele şi cu veşmântul cel sfânt sfâşiate, plecând genunchii
şi întinzând mâinile către Domnul, am zis:
76. "Doamne, ruşinatu-m-am şi m-am temut
înaintea feţei Tale,
77. Pentru că păcatele noastre s-au înmulţit
peste capetele noastre şi fărădelegile noastre au ajuns
până la cer,
78. Încă din vremea părinţilor noştri,
şi suntem în mare păcat până azi.
79. Şi pentru păcatele noastre şi ale
părinţilor noştri am fost daţi împreună cu
fraţii noştri, cu regii noştri şi împreună cu
preoţii noştri, regilor pământului, spre sabie şi spre
robie şi spre pradă cu ruşine, până în ziua
aceasta.
80. şi acum, întru câtva ni s-a arătat mila Ta,
Doamne, ca să rămână rădăcină şi numele
nostru în locul unde este sfântul Tău locaş,
81. Şi ca să ni se descopere luminător în
templul Domnului Dumnezeului nostru, şi ca să ne dea hrană în
vremea robiei noastre.
82. Şi pe când eram noi robi, n-am fost
părăsiţi de Dumnezeul nostru, Cel care ne-a dăruit
să găsim har înaintea regilor Perşilor, ca să ne dea
hrană,
83. Şi a preamări templul Domnului nostru, a
ridica Sionul cel pustiu, şi a ne da întărire în Iuda şi în
Ierusalim.
84. Şi acum ce vom zice, Doamne, având acestea? Pentru
că am călcat poruncile Tale, pe care le-ai dat în mâna slugilor
Tale, proorocii, zicând:
85. "Pământul în care intraţi să-l
moşteniţi este pământul pângărit cu întinarea celor de
alt neam ai pământului, şi de necurăţia lor l-au
umplut.
86. Şi acum pe fetele lor să nu le luaţi
pentru fiii voştri, şi pe fetele voastre să nu le daţi
după fiii lor.
87. Nu căutaţi să vă împăcaţi
cu ei în toată vremea, ci întărindu-vă, să mâncaţi cele
bune ale pământului şi să-l lăsaţi moştenire
fiilor voştri până în veac".
88. Şi cele ce se întâmplă, toate se fac nouă
pentru lucrurile noastre cele rele şi pentru păcatele noastre cele
mari. Tu, Doamne, ne-ai uşurat de păcatele noastre,
89. Şi ne-ai dat rădăcină ca aceasta;
însă noi iarăşi ne-am întors a călca legea Ta, ca să
ne amestecăm în necurăţia neamurilor pământului.
90. Oare, Te-ai mâniat spre noi, ca să ne pierzi încât
să nu rămână rădăcină şi
sămânţă, nici numele nostru?
91. Dumnezeul lui Israel eşti cu adevărat,
căci Tu ne-ai lăsat rădăcină până azi.
92. Iată suntem înaintea Ta întru
fărădelegile noastre, şi nu mai putem sta înaintea Ta din
cauza lor".
93. Şi când se ruga Ezdra şi se mărturisea
plângând, doborât înaintea sfântului locaş, s-a adunat la el din
Ierusalim mulţime multă foarte, bărbaţi şi femei
şi tineri, pentru că mare plângere era în mulţime.
94. Şi strigând Şecania, fiul lui Ieiel, din fiii
lui Israel, a zis: "Ezdra! Noi am păcătuit înaintea lui
Dumnezeu, căci am locuit împreună cu femei de alt neam din
neamurile pământului.
95. Dar cum Israelul are nădejde, întru aceasta să
dăm jurământ Domnului că vom izgoni toate femeile cele de alt
neam, împreună cu copiii lor,
96. Precum socoteşti tu şi câţi se supun
legii Domnului; scoală-te, săvârşeşte,
97. Că acesta este lucrul tău şi noi
împreună cu tine avem puterea să o facem".
98. Şi s-a sculat Ezdra şi a pus pe
căpeteniile preoţilor şi ale leviţilor şi pe tot
Israelul să facă jurământ că vor face aşa. Şi
ei au jurat.
|