|
CAPITOLUL 29
Despre împrumut şi chezăşie. Milostenia, oaspeţii cei
nemulţumitori şi despre străinii nerecunoscători.
l. Cel care face milostenie împrumută pe aproapele său; şi
cel care dă din punga sa, ţine poruncile.
2. Împrumută pe aproapele tău în vremea lipsei
lui; şi iarăşi înapoiază aproapelui la vremea sa.
3. Ţine-te de cuvânt şi te încrede lui şi
totdeauna vei afla ce-ţi trebuie.
4. Mulţi au socotit împrumutul ca bani găsiţi
şi au făcut necaz celor care i-au ajutat pe ei.
5. Până să ia împrumutul, sărută mâna
celui ce-i dă şi pentru banii aproapelui vorbeşte cu glas
ademenitor,
6. Iar când este vremea să întoarcă
tărăgănează, şi se apără cu cuvinte de
lene şi învinuieşte vremea.
7. De va putea, abia va întoarce jumătate şi o va
socoti ca bani daţi de pomană.
8. Iar de nu, pentru că l-a lipsit de bani, i se face
lui vrăjmaş pe degeaba.
9. Blesteme şi sudalme îi va răsplăti
şi, în loc de cinste, îi va plăti cu necinste.
10. Mulţi, pentru această răutate, se întorc
de către om şi nu împrumută, temându-se să nu se
păgubească în zadar.
11. Însă cu cel smerit fii îngăduitor şi nu
întârzia a face milă cu el.
12. Pentru poruncă, ajută pe sărac şi în
sărăcia lui să nu-l întorci deşert.
13. Jertfeşte banii tăi, pentru un frate şi
un prieten, ca să nu ruginească sub o piatră,
pierzându-se.
14. Pune-ţi comoara ta întru poruncile Celui Preaînalt
şi-ţi va folosi mai mult decât aurul.
15. Grămădeşte milostenii în
cămările tale şi ele te vor scoate din orice nenorocire.
16. Mai mult decât pavăza puterii şi decât
suliţa tăriei ele se vor război pentru tine împotriva
vrăjmaşului.
17. Bărbatul bun se pune chezaş pentru aproapele
său; iar cel care a pierdut ruşinea îl va părăsi.
18. Binele făcut de chezaş nu-l uita, că el
şi-a pus viaţa pentru tine.
19. Binele chezaşului îl strică
păcătosul şi cel nemulţumitor în cuget
părăseşte pe cel care l-a izbăvit.
20. Chezăşia pe mulţi drepţi i-a pierdut
şi i-a azvârlit încoace şi încolo ca valurile mării.
21. Pe bărbaţii puternici i-a scos din case
şi i-a făcut să rătăcească pe la neamuri
străine.
22. Păcătosul, căzând în chezăşie
şi gonind după câştig nedrept, va cădea în
judecată.
23. Ajută pe aproapele tău după puterea ta
şi ia aminte să nu cazi.
24. Cele mai de seamă lucruri în viaţa omului sunt
apa, pâinea, haina şi o casă, pentru adăpost.
25. Mai bună este viaţa săracului, sub
acoperământ de scânduri, decât ospeţe luminate în
străini.
26. Spre mic şi spre mare, fii voitor de bine. Fie
că ai puţin sau mult, fii mulţumit şi nu vei fi socotit
ca un străin.
27. Tristă este viaţa să umbli din casă
în casă, şi unde te vei opri, nu vei îndrăzni să deschizi
gura ta.
28. Vei ospăta şi vei adăpa
nemulţumitori şi de la ei vei auzi amărăciuni:
29. "Vino încoace, tu cel străin, şi pune
masa şi cu ce va fi în mâna ta hrăneşte-mă".
30. "Ieşi, străinule, lasă locul unuia
mai vrednic, că mi-a venit oaspete fratele meu şi-mi trebuie
casa!"
31. Grele sunt acestea omului care are minte: certarea
stăpânului casei şi ocara că eşti
cămătar.
|