|
CAPITOLUL 31
Despre bogăţie şi sărăcie. Sfaturi la petreceri.
Vinul, cumpătarea şi îngrijirea
sănătăţii.
1. Privegherea celui bogat topeşte trupul lui
şi grija lui strică somnul.
2. Grija privegherii goneşte aţipirea şi ca
boala grea alungă somnul.
3. Ostenitu-s-a bogatul strângând bani şi întru odihna
sa se satură de desfătările sale.
4. Săracul se zbuciumă pentru că nu are cu ce
trăi, iar când se odihneşte toate îi lipsesc.
5. Cel care iubeşte aurul nu se va îndrepta şi cel
care aleargă după stricăciune se va sătura de ea.
6. Mulţi au căzut pentru aur şi înaintea lor
le-a fost pieirea.
7. Lemn de împiedicare este aurul celor ce-i jertfesc lui
şi tot cel fără de minte se va prinde în el.
8. Fericit este bogatul care s-a aflat fără de
prihană şi după aur n-a umblat.
9. Cine este acesta? Şi-l vom ferici, că a
făcut lucruri minunate întru poporul său.
10. Cine a fost încercat cu aurul şi a rămas
desăvârşit şi i-a fost lui spre laudă?
11. Cine este acela care a putut călca porunca şi
n-a călcat-o? Şi a putut face rău şi n-a
făcut?
12. Se vor întări bunătăţile lui şi
milosteniile lui le va povesti adunarea.
13. Când şezi la masă mare, să nu deschizi
spre ea gura ta,
14. Şi să nu zici: "Multe sunt puse pe
masă!" Adu-ţi aminte că rău lucru este ochiul viclean.
15. Ce este mai rău între lucrurile create, decât
ochiul viclean? Pentru aceea la toate câte vede lăcrimează.
16. Să nu-ţi întinzi mâna unde altul se va uita,
ca să nu-ţi bagi mâna cu el în blid.
17. Din tine însuţi cunoaşte ale aproapelui
şi la tot lucrul gândeşte.
18. Mănâncă cuviincios cele ce sunt puse înaintea
ta şi nu plescăi, ca să nu te faci nesuferit.
19. Isprăveşte cuviincios cel dintâi şi nu fi
nesăţios, ca să nu sminteşti.
20. Şi când şezi între mai mulţi, să nu
întinzi mâna ta mai înainte de ei.
21. Omul bine-crescut se îndestulează cu puţin
şi în aşternutul său nu va gâfâi de prea multă
mâncare.
22. Cu somn sănătos se odihneşte pântecele
celui cumpătat; se scoală dimineaţa şi sufletul lui e
limpede.
23. Truda nesomnului şi a greţii şi durerile
îmbuibării sunt cu omul nesăţios.
24. Şi de te-ai silit în mâncăruri,
scoală-te, du-te împrejur şi te vei simţi uşurat.
25. Ascultă-mă, fiule, şi bagă de
seamă şi mai pe urmă vei înţelege cuvintele mele.
26. În toate lucrurile tale fii cumpătat şi nici o
neputinţă nu te va întâmpina.
27. Pe cel ce dă ospeţe strălucite, îl vor
binecuvânta buzele şi mărturia dărniciei lui este
întemeiată.
28. Asupra mesei zgârcitului va cârti cetatea şi
mărturia răutăţii lui este adevărată.
29. La vin nu te face viteaz, că pe mulţi i-a
pierdut vinul.
30. Cuptorul încearcă oţelul călit; tot
aşa şi vinul, inimile trufaşilor, care stau gata să se
încaiere.
31. Întocmai ca apa pentru viaţă este pentru om vinul,
de-l vei bea cu măsură.
32. Ce viaţă are cel lipsit de vin? Că acesta
s-a făcut ca să veselească pe oameni.
33. Bucuria inimii şi veselia sufletului este vinul,
când se bea la vreme cu măsură.
34. Amărăciune sufletului este vinul când se bea
mult; certuri şi căderi face.
35. Beţia înmulţeşte mânia celui
fără de minte spre împiedicare şi împuţinează
virtutea şi agoniseşte răni.
36. La ospăţul vinului să nu mustri pe
aproapele tău şi să nu-l defaimi la veselia lui.
37. Cuvânt de batjocură să nu-i zici şi
să nu-l necăjeşti cu vreo cerere.
|