CAPITOLUL 1
Doi bătrâni umblă să păcătuiască cu Susana;
judecata morţii asupra Susanei; izbăvirea ei prin Daniel.
l. Era un om cu numele Ioachim, care locuia în Babilon.
2. Şi şi-a luat femeie, al cărui nume era
Susana, fiica lui Hilchia, frumoasă foarte şi cu frica lui
Dumnezeu.
3. Şi părinţii ei, drepţi fiind, au
învăţat pe fiica lor după legea lui Moise.
4. Şi era Ioachim foarte bogat şi avea
grădină aproape de casă.
5. Şi se adunau la el Iudeii; pentru că era mai în
cinste decât toţi.
6. Şi au fost rânduiţi doi bătrâni din popor
judecători în anul acela, de care zisese Domnul, "că a
ieşit fărădelegea din Babilon, din bătrânii
judecători, care se părea că ocârmuiesc poporul".
7. Aceştia rămâneau la casa lui Ioachim, şi
veneau la ei toţi cei care voiau să aibă judecată.
8. Când pleca poporul la amiază, ieşea şi
Susana în grădina bărbatului ei.
9. Şi au văzut-o cei doi bătrâni în toate
zilele ieşind şi umblând, şi s-au aprins cu poftă asupra
ei.
10. Au răzvrătit gândul, şi-au abătut
ochii dinspre cer, şi nici nu şi-au adus aminte de
judecăţile cele drepte.
11. Şi erau amândoi înfierbântaţi pentru ea
şi n-a spus unul altuia zbuciumul lor, că le era ruşine
a-şi spune pofta, că voiau să se împreuneze cu ea.
12. Şi păzeau cu nevoinţă în toate
zilele s-o vadă. Şi a zis unul către altul: "Să
mergem acasă, că este vremea prânzului".
13. Şi ieşind, s-au despărţit unul de
altul şi, întorcându-se, au venit la acelaşi loc şi,
întrebându-se unul pe altul pricina, îşi mărturisiră
pofta.
14. Şi amândoi împreună au hotărât vremea
când o vor putea afla singură.
15. Şi pe când pândeau ei o zi prielnică, ea a
intrat ca de obicei cu două fete să se scalde în,
grădină, că era foarte cald.
16. Şi nimeni nu era acolo, afară de cei doi
bătrâni ascunşi, care o pândeau.
17. Şi a zis fetelor: "Aduceţi-mi untdelemn
şi săpun şi închideţi porţile grădinii ca
să mă scald".
18. Şi au făcut cum le-a zis; au închis uşile
grădinii şi, ieşind pe alături ca să aducă cele
ce le-a poruncit, n-au văzut pe bătrâni ascunşi.
19. Şi după ce au ieşit fetele, s-au sculat
cei doi bătrâni şi au alergat asupra ei şi au zis:
"Iată uşile grădinii sunt închise şi nimeni nu ne
vede, şi suntem aprinşi cu poftă asupra ta.
20. Pentru aceea binevoieşte şi te culcă cu
noi; iar de nu, vom mărturisi asupra ta că a fost cu tine un
tânăr şi pentru aceea ai trimis fetele de la tine".
21. Şi a suspinat Susana şi a zis: "Sunt
strâmtorată din toate părţile;
22. Că de voi face aceasta, moarte îmi este; iar de nu
voi face, nu voi scăpa din mâinile voastre.
23. Mai bine este pentru mine să nu fac şi să
cad în mâinile voastre decât să păcătuiesc înaintea
Domnului".
24. Şi a strigat Susana cu glas mare, şi au
strigat şi cei doi bătrâni asupra ei, şi alergând unul a
deschis uşile grădinii.
25. Dacă auziră cei din casă strigătul
în grădină, săriră înăuntru pe uşa cea din dos
să vadă ce i s-a întâmplat.
26. Şi, după ce au grăit bătrânii cuvintele
lor, s-au ruşinat slugile foarte, că niciodată nu s-a
grăit cuvânt ca acesta despre Susana.
27. Şi a doua zi, după ce s-a adunat poporul la
Ioachim, bărbatul ei, au venit şi cei doi bătrâni plini de
cuget rău asupra Susanei, ca să o omoare.
28. Şi au zis înaintea poporului: "Trimiteţi
la Susana, fata lui Hilchia, femeia lui Ioachim", şi ei au
trimis.
29. Şi a venit ea şi părinţii ei şi
fiii ei şi toate rudeniile ei.
30. Susana era gingaşă şi
frumoasă.
31. Aceşti bătrâni nelegiuiţi au poruncit ca
ea să se descopere, că era acoperită, ca să se sature de
frumuseţile ei.
32. Şi plângeau cei care erau lângă ea şi
toţi cei care o ştiau.
33. Şi sculându-se bătrânii în mijlocul poporului,
puseră mâinile pe ea.
34. Ea, plângând, căuta la cer, că inima ei era
nădăjduind spre Domnul.
35. Şi au zis bătrânii: "Umblând noi în
grădină, a intrat ea cu două slujnice şi a închis
uşa, dându-le drumul.
36. Şi a venit la ea un tânăr care fusese ascuns
şi s-a culcat cu ea.
37. Noi fiind în colţul grădinii, văzând
fărădelegea, am alergat asupră-le.
38. Şi văzându-i împreunându-se, pe el nu l-am
putut opri, că era mai tare ca noi, şi deschizând uşile a
fugit.
39. Şi prinzând-o pe ea, am întrebat-o cine era
tânărul acela, şi n-a vrut să ne spună.
40. Aceasta mărturisim".
41. Şi i-a crezut pe ei adunarea, ca pe nişte
bătrâni ai poporului şi judecători, şi au judecat-o spre
moarte.
42. Şi strigând cu glas mare Susana a zis:
"Dumnezeule cel Veşnic, Cunoscătorul celor ascunse, Care
ştii toate mai înainte de a se face, Tu ştii că minciuni au
spus ei asupra mea.
43. Şi iată mor, nefăcând nimic din cele ce
au viclenit aceştia asupra mea".
44. Şi a auzit Dumnezeu glasul ei şi, când o
duceau să o piardă, a deşteptat duhul într-un prunc
tânăr, căruia îi era numele Daniel.
45. Şi a strigat pruncul cu glas mare: "Curat sunt
eu de sângele acesteia".
46. S-a întors tot poporul la el, şi a zis: "Ce
înseamnă aceasta?"
47. Şi el, stând în mijlocul lor, a zis: "Oare
aşa de nebuni sunt toţi fiii lui Israel?
48. Căci necercetând, nici adevărul cunoscând,
aţi osândit pe fata lui Israel.
49. Întoarceţi-vă la judecată, pentru că
minciuni au spus ei asupra ei".
50. Şi s-a întors tot poporul degrabă şi i-au
zis lui bătrânii: "Vino de şezi în mijlocul nostru şi ne
spune nouă că ţi-a dat Dumnezeu cinstea
bătrâneţilor".
51. Şi a zis către ei Daniel:
"Despărţiţi-i unul de altul şi-i voi
întreba".
52. Şi după ce s-au despărţit unul de
altul, a chemat pe unul din ei şi a zis către el: "Învechitule
în zile rele! Acum au venit păcatele tale, pe care le făceai mai
înainte, făcând judecăţi strâmbe, şi pe cei
nevinovaţi învinuind, şi pe cei vinovaţi slobozind, de vreme
ce Domnul zice: Pe cel nevinovat şi pe cel nedrept să nu-l
omori.
53. Şi de ai văzut pe această femeie cu acel
tânăr, spune sub ce copac i-aţi prins în fapt?" El a zis:
"Sub mesteacăn".
54. Zis-a Daniel: "Drept ai minţit asupra capului
tău.
55. Acum îngerul lui Dumnezeu, luând poruncă de la El,
te va spinteca în două".
56. Şi punându-l alături, a poruncit să
aducă pe celălalt şi i-a zis: "Sămânţa lui
Canaan şi nu a lui Iuda, frumuseţile te-au înşelat şi
pofta a răzvrătit inima ta.
57. Aşa făceai fetelor lui Israel care, de
frică, se împreunau cu voi; ci n-a suferit fata lui Iuda
fărădelegea voastră.
58. Acum spune-mi sub ce copac i-aţi prins?" Iar
el a zis: "Sub salcâm".
59. Şi i-a zis Daniel lui: "Drept ai minţit
şi tu asupra capului tău.
60. Căci aşteaptă îngerul lui Dumnezeu, având
sabie, să te taie în două, ca să vă piardă de tot pe
voi".
61. Şi a strigat toată adunarea cu glas mare
şi a binecuvântat pe Dumnezeu, Cel care izbăveşte pe cei care
nădăjduiesc în El.
62. Şi s-a sculat asupra celor doi bătrâni,
că i-a dovedit Daniel din cuvintele lor, că au mărturisit
strâmb şi le-a făcut după legea lui Moise, precum cu
vicleşug gândit-au să facă aproapelui lor, şi i-a omorât
şi a scăpat sângele cel nevinovat în ziua aceea.
63. Iar Hilchia şi femeia lui au lăudat pe
Dumnezeu pentru Susana, fiica lor, împreună cu Ioachim, bărbatul
ei, şi cu toate rudele ei, pentru că nu s-a aflat întru ea lucru
urât.
64. Şi Daniel s-a făcut mare înaintea poporului
din ziua aceea şi de aci înainte.
|