|
CAPITOLUL 5
Pescuirea minunată. Vindecarea unui lepros şi a unui
slăbănog. Chemarea lui Levi. Despre post.
1. Pe când mulţimea Îl îmbulzea, ca să asculte
cuvântul lui Dumnezeu, şi El şedea lângă lacul
Ghenizaret,
2. A văzut două corăbii oprite lângă
ţărm, iar pescarii, coborând din ele, spălau mrejele.
3. Şi urcându-Se într-una din corăbii care era a
lui Simon, l-a rugat s-o depărteze puţin de la uscat. Şi
şezând în corabie, învăţa, din ea, mulţimile.
4. Iar când a încetat de a vorbi, i-a zis lui Simon:
Mână la adânc, şi lăsaţi în jos mrejele voastre, ca
să pescuiţi.
5. Şi, răspunzând, Simon a zis:
Învăţătorule, toată noaptea ne-am trudit şi nimic nu
am prins, dar, după cuvântul Tău, voi arunca mrejele.
6. Şi făcând ei aceasta, au prins mulţime
mare de peşte, că li se rupeau mrejele.
7. Şi au făcut semn celor care erau în
cealaltă corabie, să vină să le ajute. Şi au venit
şi au umplut amândouă corăbiile, încât erau gata să se
afunde,
8. Iar Simon Petru, văzând aceasta, a căzut la
genunchii lui Iisus, zicând: Ieşi de la mine, Doamne, că sunt om
păcătos.
9. Căci spaima îl cuprinsese pe el şi pe toţi
cei ce erau cu el, pentru pescuitul peştilor pe care îi
prinseseră.
10. Tot aşa şi pe Iacov şi pe Ioan, fiii lui
Zevedeu, care erau împreună cu Simon. Şi a zis Iisus către
Simon: Nu te teme; de acum înainte vei fi pescar de oameni.
11. Şi trăgând corăbiile la ţărm,
au lăsat totul şi au mers după El.
12. Şi pe când erau într-una din cetăţi,
iată un om plin de lepră; văzând pe Iisus, a căzut cu
faţa la pământ şi I s-a rugat zicând: Doamne, dacă
voieşti, poţi să mă curăţeşti.
13. Şi întinzând El mâna, S-a atins de lepros, zicând:
Voiesc, fii curăţat! Şi îndată s-a dus lepra de pe
el.
14. Iar Iisus i-a poruncit să nu spună
nimănui, ci, mergând, arată-te preotului şi, pentru
curăţirea ta, du jertfa, precum a orânduit Moise, spre
mărturie lor.
15. Dar şi mai mult străbătea vorba despre El
şi mulţimi multe se adunau, ca să asculte şi să se
vindece de bolile lor.
16. Iar El Se retrăgea în locuri pustii şi Se
ruga.
17. Şi într-una din zile Iisus învăţa şi
de faţă şedeau farisei şi învăţători ai
Legii, veniţi din toate satele Galileii, din Iudeea şi din
Ierusalim. Şi puterea Domnului se arăta în
tămăduiri.
18. Şi iată nişte bărbaţi aduceau
pe pat un om care era slăbănog şi căutau să-l
ducă înăuntru şi să-l pună înaintea Lui;
19. Dar negăsind pe unde să-l ducă, din
pricina mulţimii, s-au suit pe acoperiş şi, printre
cărămizi, l-au lăsat cu patul în mijloc, înaintea lui
Iisus.
20. Şi văzând credinţa lor, El le-a zis:
Omule, iertate îţi sunt păcatele tale.
21. Iar fariseii şi cărturarii au început să
cârtească, zicând: Cine este Acesta care grăieşte hule? Cine
poate să ierte păcatele decât unul Dumnezeu?
22. Iar Iisus, cunoscând gândurile lor, răspunzând a
zis către ei: Ce cugetaţi în inimile voastre?
23. Ce este mai uşor? A zice: Iertate sunt
păcatele tale, sau a zice: Scoală şi umblă?
24. Iar ca să ştiţi că Fiul Omului are
pe pământ putere să ierte păcatele, a zis
slăbănogului: Ţie îţi zic: Scoală-te, ia patul
tău şi mergi la casa ta.
25. Şi îndată, ridicându-se înaintea lor, luând
patul pe care zăcuse, s-a dus la casa sa, slăvind pe
Dumnezeu.
26. Şi uimire i-a cuprins pe toţi şi
slăveau pe Dumnezeu şi, plini de frică, ziceau: Am văzut
astăzi lucruri minunate.
27. Şi după aceasta a ieşit şi a
văzut un vameş, cu numele Levi, care şedea la vamă,
şi i-a zis: Vino după Mine.
28. Şi, lăsând toate, el s-a sculat şi a mers
după El.
29. Şi I-a făcut Levi un ospăţ mare în
casa sa. Şi era mulţime multă de vameşi şi de
alţii care şedeau cu ei la masă.
30. Dar fariseii şi cărturarii lor murmurau
către ucenicii Lui, zicând: De ce mâncaţi şi beţi
împreună cu vameşii şi cu păcătoşii?
31. Şi Iisus, răspunzând, a zis către ei:
N-au trebuinţă de doctor cei sănătoşi, ci cei
bolnavi.
32. N-am venit să chem pe drepţi, ci pe
păcătoşi la pocăinţă.
33. Iar ei au zis către El: Ucenicii lui Ioan postesc
adesea şi fac rugăciuni, de asemenea şi ai fariseilor, iar ai
Tăi mănâncă şi beau.
34. Iar Iisus a zis către ei: Puteţi, oare,
să faceţi pe fiii nunţii să postească, cât timp
Mirele este cu ei?
35. Dar vor veni zile când Mirele se va lua de la ei; atunci
vor posti în acele zile.
36. Le-a spus lor şi o pildă: Nimeni, rupând petic
de la haină nouă, nu-l pune la haină veche, altfel rupe haina
cea nouă, iar peticul luat din ea nu se potriveşte la cea
veche.
37. Şi nimeni nu pune vin nou în burdufuri vechi, altfel
vinul nou va sparge burdufurile; şi se varsă şi vinul şi
se strică şi burdufurile.
38. Ci vinul nou trebuie pus în burdufuri noi şi
împreună se vor păstra.
39. Şi nimeni, bând vin vechi, nu voieşte de cel
nou, căci zice: E mai bun cel vechi.
|