|
CAPITOLUL 13
Pilda galileienilor. O femeie vindecată în ziua sâmbetei. Pilde
şi cuvinte despre împărăţia lui Dumnezeu. Ierusalimul
şi jalea-i viitoare.
1. Şi erau de faţă în acel timp unii
care-I vesteau despre galileienii al căror sânge Pilat l-a amestecat cu
jertfele lor.
2. Şi El, răspunzând, le-a zis: Credeţi,
oare, că aceşti galileieni au fost ei mai
păcătoşi decât toţi galileienii, fiindcă au suferit
aceasta?
3. Nu! zic vouă; dar dacă nu vă veţi
pocăi, toţi veţi pieri la fel.
4. Sau acei optsprezece inşi, peste care s-a surpat
turnul în Siloam şi i-a ucis, gândiţi, oare, că ei au fost mai
păcătoşi decât toţi oamenii care locuiau în
Ierusalim?
5. Nu! zic vouă; dar de nu vă veţi
pocăi, toţi veţi pieri la fel.
6. Şi le-a spus pilda aceasta: Cineva avea un smochin,
sădit în via sa şi a venit să caute rod în el, dar n-a
găsit.
7. Şi a zis către vier: Iată trei ani sunt de
când vin şi caut rod în smochinul acesta şi nu găsesc. Taie-l;
de ce să ocupe locul în zadar?
8. Iar el, răspunzând, a zis: Doamne, lasă-l
şi anul acesta, până ce îl voi săpa împrejur şi voi pune
gunoi.
9. Poate va face rod în viitor; iar de nu, îl vei
tăia.
10. Şi învăţa Iisus într-una din sinagogi
sâmbăta.
11. Şi iată o femeie care avea de optsprezece ani
un duh de neputinţă şi care era gârbovă, de nu putea
să se ridice în sus nicidecum;
12. Iar Iisus, văzând-o, a chemat-o şi i-a zis:
Femeie, eşti dezlegată de neputinţa ta.
13. Şi Şi-a pus mâinile asupra ei, şi ea
îndată s-a îndreptat şi slăvea pe Dumnezeu.
14. Iar mai-marele sinagogii, mâniindu-se că Iisus a
vindecat-o sâmbăta, răspunzând, zicea mulţimii: Şase zile
sunt în care trebuie să se lucreze; venind deci într-acestea,
vindecaţi-vă, dar nu în ziua sâmbetei!
15. Iar Domnul i-a răspuns şi a zis:
Făţarnicilor! Fiecare dintre voi nu dezleagă, oare,
sâmbăta boul său, sau asinul de la iesle, şi nu-l duce
să-l adape?
16. Dar aceasta, fiică a lui Avraam fiind, pe care a
legat-o satana, iată de optsprezece ani, nu se cuvenea, oare, să
fie dezlegată de legătura aceasta, în ziua sâmbetei?
17. Şi zicând El acestea, s-au ruşinat toţi
care erau împotriva Lui, şi toată mulţimea se bucura de
faptele strălucite săvârşite de El.
18. Deci zicea: Cu ce este asemenea împărăţia
lui Dumnezeu şi cu ce o voi asemăna?
19. Asemenea este grăuntelui de muştar pe care,
luându-l, un om l-a aruncat în grădina sa, şi a crescut şi s-a
făcut copac, iar păsările cerului s-au
sălăşluit în ramurile lui.
20. Şi iarăşi a zis: Cu ce voi asemăna
împărăţia lui Dumnezeu?
21. Asemenea este aluatului pe care, luându-l, femeia l-a
ascuns în trei măsuri de făină, până ce s-a dospit
totul.
22. Şi mergea El prin cetăţi şi prin
sate, învăţând şi călătorind spre Ierusalim.
23. Şi I-a zis cineva: Doamne, puţini sunt, oare,
cei ce se mântuiesc? Iar El le-a zis:
24. Siliţi-vă să intraţi prin poarta cea
strâmtă, că mulţi, zic vouă, vor căuta să intre
şi nu vor putea.
25. După ce se va scula stăpânul casei şi va
încuia uşa şi veţi începe să staţi afară
şi să bateţi la uşă, zicând: Doamne, deschide-ne! -
şi el, răspunzând, vă va zice: Nu vă ştiu de unde
sunteţi,
26. Atunci voi veţi începe să ziceţi: Am
mâncat înaintea ta şi am băut şi în pieţele noastre ai
învăţat.
27. Şi el vă va zice: Vă spun: Nu ştiu
de unde sunteţi. Depărtaţi-vă de la mine toţi
lucrătorii nedreptăţii.
28. Acolo va fi plângerea şi scrâşnirea
dinţilor, când veţi vedea pe Avraam şi pe Isaac şi pe
Iacov şi pe toţi proorocii în Împărăţia lui
Dumnezeu, iar pe voi aruncaţi afară.
29. Şi vor veni alţii de la răsărit
şi de la apus, de la miazănoapte şi de la miazăzi şi
vor şedea la masă în împărăţia lui Dumnezeu.
30. Şi iată, sunt unii de pe urmă care vor fi
întâi, şi sunt alţii întâi care vor fi pe urmă.
31. În ceasul acela au venit la El unii din farisei,
zicându-I: Ieşi şi du-Te de aici, că Irod vrea să Te ucidă.
32. Şi El le-a zis: Mergând, spuneţi vulpii
acesteia: Iată, alung demoni şi fac vindecări, astăzi
şi mâine, iar a treia zi voi sfârşi.
33. Însă şi astăzi şi mâine şi în
ziua următoare merg, fiindcă nu este cu putinţă să
piară prooroc afară din Ierusalim.
34. Ierusalime, Ierusalime, care omori pe prooroci şi
ucizi cu pietre pe cei trimişi la tine, de câte ori am voit să adun
pe fiii tăi, cum adună pasărea puii săi sub aripi, dar
n-aţi voit.
35. Iată vi se lasă casa voastră pustie,
că adevărat grăiesc vouă. Nu Mă veţi mai vedea
până ce va veni vremea când veţi zice: Binecuvântat este Cel ce
vine întru numele Domnului!
|