|
CAPITOLUL 16
Prigonirile viitoare. Ajutorul Mângâietorului. Întristarea schimbată
în bucurie. Rugăciunile făcute în numele lui Hristos. Fuga
ucenicilor.
1. Acestea vi le-am spus, ca să nu vă
smintiţi.
2. Vă vor scoate pe voi din sinagogi; dar vine ceasul
când tot cel ce vă va ucide să creadă că aduce închinare
lui Dumnezeu.
3. Şi acestea le vor face, pentru că n-au cunoscut
nici pe Tatăl, nici pe Mine.
4. Iar acestea vi le-am spus, ca să vă
aduceţi aminte de ele, când va veni ceasul lor, că Eu vi le-am
spus. Şi acestea nu vi le-am spus de la început, fiindcă eram cu
voi.
5. Dar acum Mă duc la Cel ce M-a trimis şi nimeni
dintre voi nu întreabă: Unde Te duci?
6. Ci, fiindcă v-am spus acestea, întristarea a umplut
inima voastră.
7. Dar Eu vă spun adevărul: Vă este de folos
ca să mă duc Eu. Căci dacă nu Mă voi duce,
Mângâietorul nu va veni la voi, iar dacă Mă voi duce, Îl voi
trimite la voi.
8. Şi El, venind, va vădi lumea de păcat
şi de dreptate şi de judecată.
9. De păcat, pentru că ei nu cred în Mine;
10. De dreptate, pentru că Mă duc la Tatăl
Meu şi nu Mă veţi mai vedea;
11. Şi de judecată, pentru că
stăpânitorul acestei lumi a fost judecat.
12. Încă multe am a vă spune, dar acum nu
puteţi să le purtaţi.
13. Iar când va veni Acela, Duhul Adevărului, vă va
călăuzi la tot adevărul; căci nu va vorbi de la Sine, ci
toate câte va auzi va vorbi şi cele viitoare vă va vesti.
14. Acela Mă va slăvi, pentru că din al Meu
va lua şi vă va vesti.
15. Toate câte are Tatăl ale Mele sunt; de aceea am zis
că din al Meu ia şi vă vesteşte vouă.
16. Puţin şi nu Mă veţi mai vedea,
şi iarăşi puţin şi Mă veţi vedea, pentru
că Eu Mă duc la Tatăl.
17. Deci unii dintre ucenicii Lui ziceau între ei: Ce este
aceasta ce ne spune: Puţin şi nu Mă veţi mai vedea,
şi iarăşi puţin şi Mă veţi vedea, şi
că Mă duc la Tatăl?
18. Deci ziceau: Ce este aceasta ce zice: Puţin? Nu
ştim ce zice.
19. Şi a cunoscut Iisus că voiau să-L întrebe
şi le-a zis: Despre aceasta vă întrebaţi între voi, că am
zis: Puţin şi nu Mă veţi mai vedea şi
iarăşi puţin şi Mă veţi vedea?
20. Adevărat, adevărat zic vouă că voi
veţi plânge şi vă veţi tângui, iar lumea se va bucura.
Voi vă veţi întrista, dar întristarea voastră se va preface în
bucurie.
21. Femeia, când e să nască, se întristează,
fiindcă a sosit ceasul ei; dar după ce a născut copilul,
nu-şi mai aduce aminte de durere, pentru bucuria că s-a născut
om în lume.
22. Deci şi voi acum sunteţi trişti, dar
iarăşi vă voi vedea şi se va bucura inima voastră
şi bucuria voastră nimeni nu o va lua de la voi.
23. Şi în ziua aceea nu Mă veţi întreba
nimic. Adevărat, adevărat zic vouă: Orice veţi cere de la
Tatăl în numele Meu El vă va da.
24. Până acum n-aţi cerut nimic în numele Meu;
cereţi şi veţi primi, ca bucuria voastră să fie
deplină.
25. Acestea vi le-am spus în pilde, dar vine ceasul când nu
vă voi mai vorbi în pilde, ci pe faţă vă voi vesti despre
Tatăl.
26. În ziua aceea veţi cere în numele Meu; şi nu
vă zic că voi ruga pe Tatăl pentru voi,
27. Căci Însuşi Tatăl vă iubeşte pe
voi, fiindcă voi M-aţi iubit pe Mine şi aţi crezut
că de la Dumnezeu am ieşit.
28. Ieşit-am de la Tatăl şi am venit în lume;
iarăşi las lumea şi Mă duc la Tatăl.
29. Au zis ucenicii Săi: Iată acum vorbeşti
pe faţă şi nu spui nici o pildă.
30. Acum ştim că Tu ştii toate şi nu ai
nevoie ca să Te întrebe cineva. De aceea credem că ai ieşit de
la Dumnezeu.
31. Iisus le-a răspuns: Acum credeţi?
32. Iată vine ceasul, şi a şi venit, ca
să vă risipiţi fiecare la ale sale şi pe Mine să
Mă lăsaţi singur. Dar
nu sunt singur, pentru că Tatăl este cu Mine.
33. Acestea vi le-am grăit, ca întru Mine pace
să aveţi. În lume necazuri veţi avea; dar
îndrăzniţi. Eu am biruit
lumea.
|