|
CAPITOLUL 1
Evanghelia arată îndreptarea din credinţă, pentru neamuri.
Judecata lor, pentru că nu păzesc legea firii.
1. Pavel, rob
al lui Iisus Hristos, chemat de El apostol, rânduit pentru vestirea
Evangheliei lui Dumnezeu,
2. Pe care a făgăduit-o mai înainte, prin
proorocii Săi, în Sfintele Scripturi,
3. Despre Fiul Său, Cel născut din
sămânţa lui David, după trup,
4. Care a fost rânduit Fiu al lui Dumnezeu întru putere,
după Duhul sfinţeniei, prin învierea Lui din morţi, Iisus
Hristos, Domnul nostru,
5. Prin Care am primit har şi apostolie, ca să
aduc, în numele Său, la ascultarea credinţei, toate
neamurile,
6. Întru care sunteţi şi voi chemaţi ai lui
Iisus Hristos:
7. Tuturor celor ce sunteţi în Roma, iubiţi de
Dumnezeu, chemaţi şi sfinţi: har vouă şi pace de la
Dumnezeu, Tatăl nostru, şi de la Domnul Iisus Hristos!
8. Mulţumesc, întâi Dumnezeului meu, prin Iisus
Hristos, pentru voi toţi, fiindcă credinţa voastră se
vesteşte în toată lumea.
9. Căci martor îmi este Dumnezeu, Căruia Îi
slujesc cu duhul meu, întru Evanghelia Fiului Său, că neîncetat fac
pomenire despre voi,
10. Cerând totdeauna în rugăciunile mele ca să am
cumva, prin voinţa Lui, vreodată, bun prilej ca să vin la
voi.
11. Pentru că doresc mult să vă văd ca
să vă împărtăşesc vreun dar duhovnicesc, spre
întărirea voastră.
12. Şi aceasta ca să mă mângâi împreună
cu voi prin credinţa noastră laolaltă, a voastră şi
a mea.
13. Fraţilor, nu vreau ca voi să nu
ştiţi că, de multe ori, mi-am pus în gând să vin la voi,
dar am fost până acum împiedicat, ca să am şi între voi vreo
roadă, ca şi la celelalte neamuri.
14. Dator sunt şi elinilor şi barbarilor şi
învăţaţilor şi neînvăţaţilor;
15. Astfel, cât despre mine, sunt bucuros să vă
vestesc Evanghelia şi vouă, celor din Roma.
16. Căci nu mă ruşinez de Evanghelia lui
Hristos, pentru că este putere a lui Dumnezeu spre mântuirea a tot celui
care crede, iudeului întâi, şi elinului.
17. Căci dreptatea lui Dumnezeu se descoperă în ea
din credinţă spre credinţă, precum este scris: "Iar
dreptul din credinţă va fi viu".
18. Căci mânia lui Dumnezeu se descoperă din cer
peste toată fărădelegea şi peste toată nedreptatea
oamenilor care ţin nedreptatea drept adevăr.
19. Pentru că ceea ce se poate cunoaşte despre
Dumnezeu este cunoscut de către ei; fiindcă Dumnezeu le-a
arătat lor.
20. Cele nevăzute ale Lui se văd de la facerea
lumii, înţelegându-se din făpturi, adică veşnica Lui
putere şi dumnezeire, aşa ca ei să fie fără cuvânt
de apărare,
21. Pentru că, cunoscând pe Dumnezeu, nu L-au
slăvit ca pe Dumnezeu, nici nu I-au mulţumit, ci s-au
rătăcit în gândurile lor şi inima lor cea nesocotită s-a
întunecat.
22. Zicând că sunt înţelepţi, au ajuns
nebuni.
23. Şi au schimbat slava lui Dumnezeu Celui
nestricăcios cu asemănarea chipului omului celui stricăcios
şi al păsărilor şi al celor cu patru picioare şi al
târâtoarelor.
24. De aceea Dumnezeu i-a dat necurăţiei,
după poftele inimilor lor, ca să-şi pângărească
trupurile lor între ei,
25. Ca unii care au schimbat adevărul lui Dumnezeu în
minciună şi s-au închinat şi au slujit făpturii, în locul
Făcătorului, Care este binecuvântat în veci, amin!
26. Pentru aceea, Dumnezeu i-a dat unor patimi de
ocară, căci şi femeile lor au schimbat fireasca rânduială
cu cea împotriva firii;
27. Asemenea şi bărbaţii lăsând
rânduiala cea după fire a părţii femeieşti, s-au aprins
în pofta lor unii pentru alţii, bărbaţi cu bărbaţi,
săvârşind ruşinea şi luând cu ei răsplata
cuvenită rătăcirii lor.
28. Şi precum n-au încercat să aibă pe
Dumnezeu în cunoştinţă, aşa şi Dumnezeu i-a
lăsat la mintea lor fără judecată, să facă cele
ce nu se cuvine.
29. Plini fiind de toată nedreptatea, de desfrânare, de
viclenie, de lăcomie, de răutate; plini de pizmă, de ucidere,
de ceartă, de înşelăciune, de purtări rele,
bârfitori,
30. Grăitori de rău, urâtori de Dumnezeu,
ocărâtori, semeţi, trufaşi, lăudăroşi,
născocitori de rele, nesupuşi părinţilor,
31. Neînţelepţi, călcători de cuvânt,
fără dragoste, fără milă;
32. Aceştia, deşi au cunoscut dreapta orânduire a
lui Dumnezeu, că cei ce fac unele ca acestea sunt vrednici de moarte, nu
numai că fac ei acestea, ci le şi încuviinţează celor
care le fac.
|