|
CAPITOLUL 9
Cum s-a slujit apostolul de puterea-i de apostol, între credincioşi.
Îndemn la luptă pentru cununa cea neveştejită.
1. Oare nu
sunt eu liber? Nu sunt eu apostol? N-am văzut eu pe Iisus Domnul nostru?
Nu sunteţi voi lucrul meu întru Domnul?
2. Dacă altora nu le sunt apostol, vouă,
negreşit, vă sunt. Căci voi sunteţi pecetea apostoliei
mele în Domnul.
3.
Apărarea mea către cei ce mă judecă aceasta este.
4. N-avem, oare, dreptul, să mâncăm şi
să bem?
5. N-avem, oare, dreptul să purtăm cu noi o femeie
soră, ca şi ceilalţi apostoli, ca şi fraţii
Domnului, ca şi Chefa?
6. Sau numai eu
şi Barnaba nu avem dreptul de a nu lucra?
7. Cine slujeşte vreodată, în oaste, cu solda lui?
Cine sădeşte vie şi nu mănâncă din roada ei? Sau
cine paşte o turmă şi nu mănâncă din laptele
turmei?
8. Nu în felul oamenilor spun eu acestea. Nu spune, oare,
şi legea acestea?
9. Căci în Legea lui Moise este scris: "Să nu
legi gura boului care treieră". Oare de boi se îngrijeşte
Dumnezeu?
10. Sau în adevăr pentru noi zice? Căci pentru noi
s-a scris: "Cel ce ară trebuie să are cu nădejde, şi
cel ce treieră, cu nădejdea că va avea parte de
roade".
11. Dacă noi am semănat la voi cele
duhovniceşti, este, oare, mare lucru dacă noi vom secera cele
pământeşti ale voastre?
12. Dacă alţii se bucură de acest drept
asupra voastră, oare, nu cu atât mai mult noi? Dar nu ne-am folosit de
dreptul acesta, ci toate le răbdăm, ca să nu punem
piedică Evangheliei lui Hristos.
13. Au nu ştiţi că cei ce săvârşesc
cele sfinte mănâncă de la templu şi cei ce slujesc altarului
au parte de la altar?
14. Tot aşa a poruncit şi Domnul celor ce
propovăduiesc Evanghelia, ca să trăiască din
Evanghelie.
15. Dar eu nu m-am folosit de nimic din acestea
şi nu am scris acestea, ca să se facă cu mine aşa. Căci mai bine este pentru mine
să mor, decât să-mi zădărnicească cineva lauda.
16. Căci dacă vestesc Evanghelia, nu-mi este
laudă, pentru că stă asupra mea datoria. Căci, vai mie
dacă nu voi binevesti!
17. Căci dacă fac aceasta de bună voie, am
plată; dar dacă o fac fără voie, am numai o slujire
încredinţată.
18. Care este, deci, plata mea? Că, binevestind, pun
fără plată Evanghelia lui Hristos înaintea oamenilor,
fără să mă folosesc de dreptul meu din Evanghelie.
19. Căci, deşi sunt liber faţă de
toţi, m-am făcut rob tuturor, ca să dobândesc pe cei mai
mulţi;
20. Cu iudeii am fost ca un iudeu, ca să dobândesc pe
iudei; cu cei de sub lege, ca unul de sub lege, deşi eu nu sunt sub
lege, ca să dobândesc pe cei de sub lege;
21. Cu cei ce n-au Legea, m-am făcut ca unul
fără lege, deşi nu sunt fără Legea lui Dumnezeu, ci
având Legea lui Hristos, ca să dobândesc pe cei ce n-au Legea;
22. Cu cei slabi m-am făcut slab, ca pe cei slabi
să-i dobândesc; tuturor toate m-am făcut, ca, în orice chip,
să mântuiesc pe unii.
23. Dar toate le fac pentru Evanghelie, ca să fiu
părtaş la ea.
24. Nu ştiţi voi că acei care aleargă în
stadion, toţi aleargă, dar numai unul ia premiul? Alergaţi
aşa ca să-l luaţi.
25. Şi oricine se luptă se înfrânează de la
toate. Şi aceia, ca să ia o cunună stricăcioasă, iar
noi, nestricăcioasă.
26. Eu, deci, aşa alerg, nu ca la întâmplare. Aşa
mă lupt, nu ca lovind în aer,
27. Ci îmi chinuiesc trupul meu şi îl supun robiei; ca
nu cumva, altora propovăduind, eu însumi să mă fac
netrebnic.
|