|
CAPITOLUL 2
Dragostea lui Pavel către corinteni. Îi îndeamnă să ierte
pe cel ce a greşit şi s-a pocăit. Călătoriile
şi izbânzile lui Pavel.
1. Şi am
judecat în mine aceasta, să nu vin iarăşi la voi cu
întristare.
2. Căci dacă eu vă întristez, cine este cel
care să mă înveselească, dacă nu cel întristat de
mine?
3. Şi v-am scris vouă aceasta, ca nu cumva la
venirea mea să am întristare de la aceia care trebuie să mă
bucure, fiind încredinţat despre voi toţi că bucuria mea este
şi a voastră a tuturor.
4. Căci din multă supărare şi cu inima
strânsă de durere, v-am scris cu multe lacrimi, nu ca să vă
întristaţi, ci ca să cunoaşteţi dragostea pe care o am cu
prisosinţă către voi.
5. Şi dacă m-a întristat cineva, nu pe mine m-a
întristat, ci în parte - ca să nu spun mai mult - pe voi
toţi.
6. Destul este pentru un astfel de om pedeapsa aceasta
dată de către cei mai mulţi.
7. Aşa încât voi, dimpotrivă, mai bine să-l
iertaţi şi să-l mângâiaţi, ca să nu fie
copleşit de prea multă întristare unul ca acesta.
8. De aceea vă îndemn să întăriţi în el
dragostea.
9. Căci pentru aceasta v-am şi scris, ca să
cunosc încercarea voastră, dacă sunteţi ascultători în toate.
10. Iar cui îi iertaţi ceva, îi iert şi eu; pentru
că şi eu, dacă am iertat ceva, am iertat pentru voi, în
faţa lui Hristos,
11. Ca să nu ne lăsăm covârşiţi de
satana, căci gândurile lui nu ne sunt necunoscute.
12. Şi venind eu la Troa, pentru Evanghelia lui
Hristos, şi uşa fiindu-mi deschisă în Domnul,
13. N-am avut odihnă în duhul meu, fiindcă n-am
găsit pe Tit, fratele meu, ci despărţindu-mă de ei, am
plecat în Macedonia.
14. Mulţumire fie adusă deci lui Dumnezeu, Celui
ce ne face pururea biruitori în Hristos şi descoperă prin noi, în
tot locul, mireasma cunoştinţei Sale!
15. Pentru că suntem lui Dumnezeu bună
mireasmă a lui Hristos între cei ce se mântuiesc şi între cei ce
pier;
16. Unora, adică, mireasmă a morţii spre
moarte, iar altora mireasmă a vieţii spre viaţă. Şi
pentru acestea, cine e destoinic?
17. Căci nu suntem ca cei mulţi, care strică
cuvântul lui Dumnezeu, ci grăim ca din curăţia inimii, ca de
la Dumnezeu înaintea lui Dumnezeu, în Hristos.
|