|
CAPITOLUL 2
Antihrist se arată înaintea venirii lui Hristos. Stăruinţa
în dreapta credinţă.
1. În
privinţa venirii Domnului nostru Iisus Hristos şi a adunării
noastre împreună cu El, vă rugăm, fraţilor,
2. Să nu vă clintiţi degrabă cu mintea,
nici să vă spăimântaţi - nici de vreun duh, nici de vreun
cuvânt, nici de vreo scrisoare ca pornită de la noi, cum că ziua
Domnului a şi sosit.
3. Să nu vă amăgească nimeni, cu nici un
chip; căci ziua Domnului nu va sosi până ce mai întâi nu va veni
lepădarea de credinţă şi nu se va da pe faţă
omul nelegiuirii, fiul pierzării,
4. Potrivnicul, care se înalţă mai presus de tot
ce se numeşte Dumnezeu, sau se cinsteşte cu închinare, aşa
încât să se aşeze el în templul lui Dumnezeu, dându-se pe sine
drept dumnezeu.
5. Nu vă aduceţi aminte că, pe când eram
încă la voi, vă spuneam aceste lucruri?
6. Şi acum ştiţi ce-l opreşte, ca
să nu se arate decât la vremea lui.
7. Pentru că taina fărădelegii se şi
lucrează, până când cel care o împiedică acum va fi dat la o
parte.
8. Şi atunci se va arăta cel fără de
lege, pe care Domnul Iisus îl va ucide cu suflarea gurii Sale şi-l va
nimici cu strălucirea venirii Sale.
9. Iar venirea aceluia va fi prin lucrarea lui satan,
însoţită de tot felul de puteri şi de semne şi de minuni
mincinoase,
10. Şi de amăgiri nelegiuite, pentru fiii
pierzării, fiindcă ei n-au primit iubirea adevărului, ca ei
să se mântuiască.
11. Şi de aceea, Dumnezeu le trimite o lucrare de
amăgire, ca ei să creadă minciuni,
12. Ca să fie osândiţi toţi cei ce n-au
crezut adevărul, ci le-a plăcut nedreptatea.
13. Iar noi, fraţilor, iubiţi de Domnul, datori
suntem totdeauna să mulţumim lui Dumnezeu pentru voi, că v-a
ales Dumnezeu dintru început, spre mântuire, întru sfinţirea duhului
şi întru credinţa adevărului,
14. La care v-a chemat prin Evanghelia noastră, spre
dobândirea slavei Domnului nostru Iisus Hristos.
15. Deci, dar, fraţilor, staţi neclintiţi
şi ţineţi predaniile pe care le-aţi învăţat,
fie prin cuvânt, fie prin epistola noastră.
16. Însuşi Domnul nostru Iisus Hristos şi Dumnezeu
Tatăl nostru, Care ne-a iubit pe noi şi ne-a dat, prin har,
veşnică mângâiere şi bună nădejde,
17. Să mângâie inimile voastre şi să vă
întărească, la tot lucrul şi cuvântul bun.
|