CAPITOLUL 13
Lepra la oameni şi pe veşminte
1. Grăit-a Domnul cu Moise şi cu Aaron şi le-a zis:
2. "De se va ivi la
vreun om pe pielea trupului lui vreo umflătură, sau bubă, sau
băşică, sau de se va face pe pielea trupului o rană ca de
lepră, să fie adus la Aaron preotul sau la un preot din fiii
lui.
3. Preotul va cerceta rana
de pe pielea trupului lui şi de va vedea că perii de pe rană
s-au făcut albi şi că rana s-a adâncit în pielea trupului,
aceea este rană de lepră, iar preotul după ce l-a cercetat, îl
va declara necurat.
4. Iar dacă pata de pe
piele, deşi este albă, dar nu este şi adâncită în pielea
lui, şi perii de pe ea nu s-au făcut albi, ci sunt negri, să
închidă preotul pe cel cu rana şapte zile.
5. În ziua a şaptea
să vadă preotul rana: dacă rana a rămas ca înainte
şi nu s-a întins rana pe piele, preotul să-l închidă alte
şapte zile.
6. În ziua a şaptea îl
va cerceta preotul din nou şi dacă rana va fi slăbită
şi nu se va fi întins rana pe piele, preotul să-l declare curat. Aceasta
este o bubă şi cel ce o are să-şi spele hainele sale
şi va fi curat.
7. Iar dacă, după
ce omul s-a arătat preotului, din nou buba a început a se întinde pe
piele, să se arate iar preotului;
8. Preotul, văzând
că buba se întinde pe piele, îl va declara necurat, că aceasta este
lepră.
9. De se va ivi pe un om
boala leprei, acela să fie adus la preot.
10. Preotul va cerceta
şi, dacă umflătura de pe piele va fi albă şi
părul va fi schimbat în alb şi dacă umflătura va fi carne
vie,
11. Aceea e lepră
învechită pe pielea trupului; preotul il va declara necurat şi nu-l
va închide, că este necurat.
12. Dacă însă
lepra va înflori pe piele şi dacă va acoperi lepra toată
pielea bolnavului de la cap până la picioare, cât poate să
vadă preotul cu ochii,
13. Şi dacă va
vedea preotul că lepra a acoperit toată pielea trupului, atunci va
declara pe bolnav curat, pentru că tot s-a schimbat în alb şi deci
este curat.
14. Iar în ziua când se va
ivi pe el carne vie, va fi necurat,
15. Şi preotul,
văzând carnea vie, îl va declara necurat, căci carnea cea vie este
necurată, este lepră.
16. Iar dacă se va
schimba carnea cea vie şi se va face albă, să vină
bolnavul la preot,
17. Şi preotul
să-l cerceteze şi dacă rana s-a schimbat în alb, atunci
preotul să-l declare curat, că e curat.
18. Dacă cineva a avut
pe pielea trupului o bubă şi s-a vindecat,
19. Şi pe locul bubei
s-a ivit o umflătură albă sau o pată
albă-roşiatică, să se arate preotului.
20. Şi preotul
să-l cerceteze şi de se va vedea că umflătura s-a adâncit
în piele şi părul de pe ea s-a schimbat în alb, preotul îl va
declara necurat, că aceasta e lepră şi s-a ivit în locul
bubei.
21. Dacă însă
preotul va vedea că părul de pe umflătură nu este alb
şi ea nu este adâncită în pielea trupului şi e
negricioasă, atunci preotul va închide pe bolnav pentru şapte
zile.
22. Dacă rana va
începe a se lăţi tare pe piele, preotul îl va declara necurat,
că este rană de lepră.
23. Iar dacă pata va
rămâne pe loc şi nu se va lăţi, atunci e o oprire în loc
a bubei şi preotul va declara pe bolnav curat.
24. Dacă cineva va
avea pe pielea trupului o arsură şi pe locul tămăduit de
arsură se va ivi o pată roşiatică-albicioasă,
25. Şi dacă
preotul va vedea că părul de pe acea pată s-a schimbat în alb
şi că pata e adâncită sub piele, aceea este lepră şi
s-a ivit pe arsură; preotul va declara pe bolnav necurat, căci e
boala leprei.
26. Dacă însă
preotul va vedea că părul de pe pată nu este alb şi
că ea nu este adâncită sub piele şi că este
negricioasă, preotul va închide pe acela pentru şapte zile;
27. Şi în ziua a
şaptea preotul îl va cerceta iar şi, dacă pata s-a
lăţit tare pe piele, preotul îl va declara necurat, că aceea
este rană de lepră.
28. Iar dacă pata
stă pe loc şi este negricioasă, aceea este obrinteala arsurii
şi preotul va declara pe om curat, că este obrinteală a arsurii.
29. Dacă un
bărbat sau o femeie va avea o pată pe cap sau pe bărbie,
30. Şi, cercetând-o
preotul, se va vedea că ea este adâncită sub piele şi că
părul de pe ea este gălbui şi subţire, preotul va declara
pe unul ca acela necurat, că aceea este chelbe, lepră în cap, sau
lepră în barbă.
31. Dacă însă
preotul, la cercetarea petei de chelbe, va vedea că ea nu este
adâncită sub piele şi că părul de pe ea nu este
gălbui, preotul va închide pe cel cu pata de chelbe şapte
zile;
32. în ziua a şaptea
preotul va cerceta pata iar şi, dacă chelbea nu s-a întins şi
n-are părul de pe ea gălbui şi nici nu s-a adâncit chelbea sub
piele,
33. Atunci să
radă pielea, dar locul cu chelbe să nu-l radă, şi preotul
să închidă pe cel cu pata a doua oară pentru şapte
zile.
34. În ziua a şaptea
preotul va cerceta din nou chelbea şi, dacă chelbea nu se va fi
întins pe piele şi nu se va fi adâncit în piele, preotul va declara pe
acela curat şi acela să-şi spele hainele sale şi va fi
curat.
35. Iar dacă,
după această curăţire a lui, chelbea va începe a se
lăţi foarte tare pe piele,
36. Şi dacă
preotul va vedea că chelbea se lăţeşte pe piele, atunci
preotul să nu mai caute de e părul gălbui, că acela este
necurat.
37. Dacă însă
chelbea stă pe loc şi se iveşte pe ea păr negru, atunci
chelbea a trecut, omul e curat şi preotul îl va declara curat.
38. Dacă un
bărbat sau o femeie va avea pe pielea trupului pete, pete albe,
39. Şi dacă
preotul va vedea că pe pielea trupului aceluia petele sunt albe-vinete,
aceea e pecingine care a înflorit pe piele şi omul ce o are este
curat.
40. Dacă cuiva i-a
căzut părul de pe cap, aceea e pleşuvie şi omul este
curat.
41. Dacă cuiva i-a
căzut părul din partea de dinainte a capului, aceea este
jumătate de pleşuvie şi omul e curat.
42. Iar dacă pe pleşuvia
din partea de dinainte sau de dinapoi va fi pată albă sau
roşiatică, atunci pe pleşuvia lui a înflorit lepra.
43. Preotul îl va cerceta
şi de va vedea că faţa umflăturii de pe pleşuvia lui
este albă sau roşiatică, semănând cu lepra, ce de obicei
se iveşte pe pielea trupului,
44. Acela este om lepros
şi este necurat; preotul să-l declare necurat, că pe capul lui
este boala leprei.
45. Leprosul, cel ce are
această boală, să fie cu hainele sfâşiate, cu capul
descoperit, învelit până la buze, şi să strige mereu: necurat!
necurat!
46. Tot timpul cât va avea
pe el boala, să fie spurcat, că necurat este; şi să
trăiască singuratic şi afară din tabără să
fie locuinţa lui.
47. Dacă boala leprei
va fi pe haină, fie pe haină de lână, sau pe haină de
în,
48. Sau pe urzeală,
sau pe bătătură de în sau de lână, sau pe piele sau pe
vreun lucru de piele,
49. Şi dacă va fi
pată verzuie sau roşiatică pe haină sau pe piele, pe
bătătură sau pe urzeală, sau pe vreun lucru de piele,
aceea este boala leprei, şi el se va arăta preotului.
50. Preotul va cerceta
boala şi va închide lucrul atins de boală pentru şapte
zile;
51. În ziua a şaptea
va cerceta preotul lucrul atins de boală şi dacă boala se va
fi întins pe haină, sau pe urzeală, sau pe bătătură,
sau pe piele, sau pe vreun lucru de piele, aceasta este lepră
rozătoare, şi e necurat;
52. Şi el să
ardă haina aceea, sau urzeala, sau bătătura cea de lână
sau de in, sau orice fel de lucru din piele, pe care va fi boala, că
aceea este lepră rozătoare şi să se ardă cu
foc.
53. Iar dacă preotul
va vedea că boala nu s-a întins pe haină, sau pe urzeală, sau
pe bătătură, sau pe orice fel de lucru din piele,
54. Atunci preotul va
porunci să se spele lucrul pe care s-a ivit boala şi-l va închide a
doua oară pentru şapte zile.
55. Dacă, după
spălarea lucrului atins, preotul va vedea că boala nu şi-a
schimbat starea sa, dar s-a întins, atunci este necurat şi lucrul
să-l arzi în foc, căci lepra a ros faţa sau dosul.
56. Dacă însă
preotul va vedea că pata, după spălarea ei, s-a micşorat,
atunci preotul s-o rupă de la haină, sau din piele, sau din
urzeală, sau din bătătură.
57. Iar dacă se va ivi
iar pe haină, sau pe bătătură, sau pe urzeală, sau
pe vreun lucru de piele, aceea este lepră înflorită şi să
se ardă cu foc lucrul pe care s-a ivit boala.
58. Dacă însă
haina, sau urzeala, sau bătătura, sau lucrul de piele îl vei
spăla şi se va duce pata de pe el, trebuie să se spele a doua
oară şi va fi curat.
59. Aceasta este rânduiala pentru
boala leprei, ce se va ivi pe haină de lână sau de în, sau pe
urzeală, sau pe bătătură, sau pe vreun lucru de piele,
şi cum trebuie hotărât că acestea sunt curate sau
necurate".
|