CAPITOLUL 22
Valaam.
1. Purcezând apoi de acolo, fiii
lui Israel au tăbărât în şesurile Moabului, lângă Iordan, în faţa
Ierihonului.
2. Iar Balac, fiul lui
Sefor, văzând toate câte făcuse Israel Amoreilor,
3. S-a înfricoşat
foarte tare de poporul acesta, pentru că era mult la număr, şi
s-au înspăimântat Moabiţii
de fiii lui Israel
4. Şi au zis
către căpeteniile Madianiţilor: "Poporul acesta
mănâncă acum totul împrejurul nostru, cum mănâncă boul
iarba câmpului". Balac însă, feciorul lui Sefor, era atunci regele Moabiţilor.
5. Deci a trimis acesta
soli la Valaam, fiul lui Beor, în Petor, care e aşezat lângă râul
Eufrat, în pământul fiilor poporului său, ca să-l cheme
şi să-i spună: "Iată a ieşit un popor din Egipt
şi a acoperit faţa pământului şi trăieşte
lângă mine.
6. Vino deci şi-mi
blesteamă poporul acesta, că este mai tare decât mine, şi
atunci poate voi fi în stare să-l bat şi să-l alung din
ţară. Eu ştiu că pe cine binecuvântezi tu acela este
binecuvântat, şi pe cine blestemi este blestemat".
7. S-au dus deci
bătrânii Moabiţilor
şi bătrânii Madianiţilor
cu mâinile pline de daruri pentru vrăji; şi ajungând la Valaam,
i-au spus vorbele lui Balac.
8. Iar el le-a zis:
"Rămâneţi aici peste noapte şi vă voi da
răspuns cum îmi va spune Domnul". Şi au rămas căpeteniile lui Moab la Valaam.
9. Atunci a venit Dumnezeu
la Valaam şi a zis: "Cine sunt oamenii aceia de la
tine?"
10. Iar Valaam a zis
către Dumnezeu: "Balac, fiul lui Sefor, regele Moabului, i-a trimis la mine să-mi
spună:
11. Iată a ieşit
din Egipt un popor şi a acoperit faţa pământului şi
locuieşte lângă mine; vino dar de mi-l blesteamă, doar
l-aş putea birui şi alunga din ţară".
12. Dumnezeu însă a
zis către Valaam: "Să nu te duci cu ei şi să nu
blestemi pe poporul acela, că este binecuvântat".
13. Dimineaţa s-a
sculat Valaam şi a zis către bătrânii lui Balac:
"Duceţi-vă la stăpânul vostru, că nu mă
lasă Dumnezeu să merg cu voi".
14. Sculându-se deci, căpeteniile
Moabului au venit la Balac şi i-au
spus: "Valaam n-a vrut să vină cu noi".
15. Atunci Balac a trimis
alţi soli mai mulţi şi mai însemnaţi decât aceia.
16. Şi venind
aceştia la Valaam, i-au zis: "Aşa grăieşte Balac al
lui Sefor: Nu te lepăda a veni până la mine;
17. Că îţi voi da
cinste mare şi-ţi voi face toate câte-mi vei zice; vino însă
şi-mi blesteamă poporul acesta".
18. Iar Valaam a
răspuns şi a zis către căpeteniile lui Balac: "Chiar
de mi-ar da Balac casa sa plină de argint şi de aur, nu pot să
calc porunca Domnului Dumnezeului meu şi să fac ceva mic sau mare
după placul meu.
19. Rămâneţi însă
acum şi voi aici peste noapte şi voi vedea ce-mi va mai spune
Domnul".
20. Atunci a venit Dumnezeu
la Valaam noaptea şi i-a zis: "Dacă oamenii aceştia au
venit să te cheme, scoală şi te du cu ei; dar să faci
ceea ce-ţi voi zice Eu!"
21. A doua zi s-a sculat
Valaam, şi-a pus samarul pe asina sa şi s-a dus cu căpeteniile
Moabului.
22. Dar se aprinsese mânia
lui Dumnezeu pentru că s-a dus, iar îngerul Domnului s-a sculat, ca
să-l mustre pe cale.
23. Cum şedea el pe
asina sa, însoţit de două slugi ale sale, a văzut asina pe
îngerul Domnului, care stătea în drum cu sabia ridicată în
mână, şi s-a abătut din drum pe câmp; iar Valaam a bătut
asina cu toiagul său, ca să o întoarcă la drum.
24. Dar îngerul Domnului a
stat în drumul îngust între vii, unde de o parte şi de alta era
zid;
25. Şi asina,
văzând îngerul Domnului, s-a tras către zid şi a strâns
piciorul lui Valaam în zid, şi acesta iar a început s-o bată.
26. Îngerul Domnului
însă a trecut iar şi a stat la loc strâmt, unde nu era chip să
te abaţi nici la dreapta, nici la stânga.
27. Iar asina,
văzând pe îngerul Domnului, s-a culcat sub Valaam. Atunci s-a mâniat
Valaam şi a început să bată asina cu toiagul.
28. Dar Domnul a deschis
gura asinei şi aceasta a zis către Valaam: "Ce ţi-am
făcut eu, de mă baţi acum pentru a treia
oară?"
29. Şi Valaam a zis către
asină: "Pentru că ţi-ai râs de mine; de aş fi avut
în mână o sabie, te-aş fi ucis aici pe loc".
30. Răspuns-a asina
lui Valaam: "Au nu sunt eu asina ta, pe care ai umblat din
tinereţile tale şi până în ziua aceasta? Avut-am oare
deprinderea de a mă purta aşa cu tine?" Şi el a zis: "Nu!"
31. Atunci a deschis Domnul
ochii lui Valaam şi acesta a văzut pe îngerul Domnului, care
stătea în mijlocul drumului cu sabia ridicată în mână, şi
s-a închinat şi a căzut cu faţa la pământ.
32. Iar îngerul Domnului
i-a zis: "De ce ai bătut asina ta de trei ori? Eu am ieşit
să te împiedic, deoarece calea ta nu este dreaptă înaintea
mea;
33. Şi asina,
văzându-mă pe mine, s-a întors de la mine de trei ori până
acum; dacă ea nu s-ar fi întors de Ia mine, eu te-aş fi ucis
pe tine, iar pe ea aş fi lăsat-o vie".
34. Zis-a Valaam către
îngerul Domnului: "Am păcătuit, pentru că n-am ştiut
că stai tu în drum înaintea mea. Deci, dacă aceasta nu este
plăcut în ochii tăi, atunci mă voi întoarce".
35. Iar îngerul Domnului a
zis către Valaam: "Du-te cu oamenii aceştia, dar să
grăieşti ceea ce-ţi voi spune eu!" şi s-a dus Valaam
cu căpeteniile lui Balac.
36. Când a auzit Balac
că vine Valaam, a ieşit în întâmpinarea lui în oraşul moabit,
care este lângă hotarul de la Arnon, chiar la hotar.
37. Şi a zis Valaam
către Balac: "Iată acum am venit la tine. Dar pot eu, oare, să-ţi spun
ceva?
38. Ce-mi va pune Dumnezeu
în gură, aceea îţi voi grăi!"
39. Apoi s-a dus Valaam cu Balac şi au mers la
Kiriat-Huţot.
40. Atunci a junghiat Balac
oi şi boi şi a trimis lui Valaam şi căpeteniilor ce erau
cu el.
41. Iar a doua zi de
dimineaţă, a luat Balac pe Valaam şi l-a suit pe
înălţimile lui Baal, ca să-i arate de acolo o parte din
popor.
|