CAPITOLUL 5
Tăierea împrejur şi serbarea Paştilor în pământul
făgăduinţei.
1. Când au auzit regii Amoreilor,
care locuiau peste Iordan şi regii Canaaneilor, care locuiau pe
lângă mare, că Domnul Dumnezeu a secat râul Iordanului înaintea
fiilor lui Israel până ce l-au trecut, a slăbit inima lor, s-au
înspăimântat şi nu mai aveau curaj împotriva fiilor lui
Israel.
2. În vremea aceea a zis
Domnul către Iosua: "Fă-ţi cuţite tăioase de
cremene şi taie împrejur pe fiii lui Israel a doua
oară".
3. Şi şi-a
făcut Iosua cuţite ascuţite de cremene şi a tăiat
împrejur pe fiii lui Israel, la locul ce se numeşte Dealul Aralot.
4. Iată pricina pentru
care Iosua a tăiat împrejur pe fiii lui Israel: Tot poporul de parte
bărbătească care ieşi se din Egipt, toţi cei buni de
război, muriseră pe cale, în pustiu, după ieşirea din
Egipt;
5. Căci tot poporul
care ieşise din Egipt era tăiat împrejur; iar poporul născut
pe cale, în pustiu, după ieşirea din Egipt, nu era tăiat
împrejur.
6. Căci fiii lui
Israel umblaseră prin pustiu patruzeci şi doi de ani, până ce
a murit tot poporul bun de război, care ieşise din Egipt şi
care nu ascultase de glasul Domnului. Acestora Domnul se jurase să nu le
dea voie să vadă ţara pe care El făgăduise cu
jurământ să o dea părinţilor lor, ţara în care curge
lapte şi miere.
7. În locul acestora se
ridicaseră fiii lor, pe care i-a tăiat împrejur Iosua, căci nu
erau tăiaţi împrejur, pentru că se născuseră pe
cale.
8. După ce poporul s-a
tăiat împrejur, a rămas liniştit în tabără,
până s-a însănătoşit.
9. Apoi a zis Domnul
către Iosua, fiul lui Navi: "În ziua de astăzi am ridicat de
pe voi ocara Egiptului", şi de aceea se şi numeşte locul
acela Ghilgal, până în ziua aceasta.
10. Fiii lui Israel au stat
cu tabăra la Ghilgal şi au făcut acolo în şesul
Ierihonului Paştile în ziua a paisprezecea a lunii, seara.
11. Iar a doua zi de
Paşti au mâncat din roadele pământului acestuia azime şi pâine
nouă.
12. În ziua aceea a încetat
mana de a mai cădea şi de a doua zi, după ce au mâncat din
roadele pământului, fiii lui Israel n-au mai avut mană, ci au
mâncat anul acela din roadele Zării Canaanului.
13. Aflându-se însă
Iosua aproape de Ierihon, a căutat cu ochii săi şi iată
stătea înaintea lui un om; acela avea în mână o sabie goală. Şi
apropiindu-se Iosua de dânsul, i-a zis: "De-ai noştri eşti sau
eşti dintre duşmanii noştri?"
14. Iar acela a răspuns:
"Eu sunt căpetenia oştirii Domnului şi am venit
acum!" Atunci Iosua a căzut cu fala la pământ, s-a închinat
şi a zis către acela: "Stăpâne, ce porunceşti slugii
tale?"
15. Zis-a către Iosua
căpetenia oştirii Domnului: "Scoate-ţi încălţămintea
din picioare, că locul pe care stai tu acum este sfânt!" Şi a
făcut Iosua aşa.
|