CAPITOLUL 16
Căderea lui Samson. Răzbunarea lui.
l. Venind însă odată
Samson la Gaza, a văzut acolo o femeie desfrânată şi a intrat
la ea.
2. Şi li s-a spus
oamenilor din Gaza: "Samson a venit aici". Atunci aceştia l-au
înconjurat şi l-au pândit toată noaptea la porţile cetăţii
şi s-au ascuns toată noaptea, zicând: "Să
aşteptăm până se va lumina de ziuă şi să-l
ucidem!"
3. Samson însă a
dormit până la miezul nopţii; iar la miezul nopţii a luat
porţile cetăţii din amândoi uşorii şi, ridicându-le
împreună cu zăvoarele, le-a pus pe umerii săi şi le-a dus
pe vârful muntelui care este pe drumul spre Hebron şi le-a lăsat
acolo.
4. După acestea a
iubit el o femeie care trăia în valea Sorec şi pe care o chema
Dalila.
5. La aceasta au venit
fruntaşii Filistenilor şi i-au zis: "Amăgeşte-l
şi află în ce stă puterea lui cea mare şi cum l-am putea
prinde, ca să-l legăm şi să-l supunem; şi-li vom da
pentru aceasta o mie şi o sută de sicli de argint".
6. Şi a zis Dalila
către Samson: "Spune-mi şi mie în ce stă puterea ta cea
mare şi cu ce să te lege ca să te supună?"
7. I-a răspuns Samson:
"De mă vor lega cu şapte vine crude şi încă
neuscate, voi ajunge slab şi voi fi ca şi ceilalţi
oameni".
8. Atunci i-au adus ei
fruntaşii Filistenilor şapte vine crude şi încă neuscate
şi ea l-a legat cu ele.
9. Şi unii
stăteau la pândă la ea în odaia de dormit; şi ea a zis
către Samson: "Samsoane, Filistenii vin asupra ta!" Atunci el
a rupt vinele, cum ar fi rupt o aţă de câlţi arşi de foc.
Şi astfel nu s-a aflat de unde vine puterea lui.
10. Dalila a zis însă
către Samson: "Iată tu m-ai amăgit şi mi-ai spus
minciuni. Spune-mi dar cu ce să te lege?
11. Iar el i-a zis:
"De mă vor lega cu funii noi, care să nu mai fi fost
întrebuinţate, atunci eu voi slăbi şi voi fi ca şi
ceilalţi oameni".
12. Şi a luat Dalila
funii noi şi l-a legat, iar cineva pândea. Apoi ea i-a zis: "Samsoane,
Filistenii vin asupra ta!" Şi el le-a rupt de pe mâinile sale, ca
pe nişte aţe.
13. Atunci Dalila a zis
către Samson: "Tu mă amăgeşti mereu şi-mi spui
minciuni. Spune-mi drept, cu ce să te lege?" Iar el i-a zis:
"De vei împleti şapte şuviţe do păr din capul meu
şi le vei prinde cu un cui de sulul de la războiul de ţesut,
atunci eu vai slăbi şi voi fi ca şi ceilalţi
oameni".
14. Şi l-a adormit
Dalila pe braţele sale; iar dacă a adormit el, Dalila a luat
şapte şuviţe din capul lui şi le-a pironit de sulul de la
război şi apoi a strigat: "Samsoane, Filistenii vin asupra
ta!" Atunci el s-a deşteptat din somn şi a smucit
războiul împreună cu ţesătura şi nu s-a aflat de
unde vine puterea lui.
15. Dalila însă i-a
zis: "Cum de poţi tu spune: "Te iubesc", când inima ta nu
este cu mine? Iată, de trei ori m-ai amăgit şi nu mi-ai spus
în ce stă puterea ta cea mare".
16. Şi fiindcă ea
tot stăruia şi-l necăjea cu vorbele sale în fiecare zi, s-a
tulburat sufletul lui până la moarte.
17. Şi atunci i-a
descoperit el toată inima sa şi i-a zis: "Briciul nu s-a atins
de capul meu, căci eu sunt nazireu al lui Dumnezeu din pântecele maicii
mele; de m-ar tunde cineva, atunci s-ar depărta de la mine puterea mea
şi eu aş slăbi şi aş fi ca ceilalţi
oameni".
18. Văzând Dalila
că el i-a descoperit toată inima sa, a trimis de au chemat pe
fruntaşii Filistenilor, zicându-le: "Veniţi acum, că el
mi-a descoperit toată inima sa!" şi au venit la ea
fruntaşii Filistenilor şi au adus argintul cu ei.
19. Apoi Dalila l-a adormit
pe genunchii săi şi a chemat un om şi i-a poruncit să
tundă cele şapte şuviţe ale capului lui. Atunci el a
început a slăbi şi s-a depărtat de el puterea lui;
20. Iar ea a zis: "Samsoane; Filistenii vin
asupra ta!" Şi deşteptându-se el din somnul său, a zis:
"Voi face ca mai înainte şi mă voi scăpa de ei". Dar
nu ştia că Domnul Se depărtase de el.
21. Atunci l-au luat
fruntaşii Filistenilor şi i-au scos ochii şi l-au dus la Gaza
şi l-au legat cu două lanţuri de aramă şi
râşnea în temniţă.
22. Şi a început
să-i crească părul pe capul lui, pe unde fusese tuns.
23. Atunci s-au adunat
fruntaşii Filistenilor, ca să aducă jertfă marelui Dagon,
dumnezeul lor, şi să se veselească, zicând: "Dumnezeul
nostru a dat pe Samson, vrăjmaşul nostru, în mâinile
noastre".
24. De asemenea şi
mulţimea, văzându-l, slăvea pe dumnezeul său, zicând:
"Dumnezeul nostru a dat în mâinile noastre pe vrăjmaşul nostru
şi pe pustiitorul ţării noastre, care a ucis pe mulţi
dintre noi".
25. Iar după ce s-a
veselit inima lor, au zis: "Aduceţi pe Samson din închisoare, ca
să mai râdem de el". Şi au adus pe Samson din
temniţă şi râdeau de el şi-l trăgeau de urechi
şi l-au pus între doi stâlpi.
26. Atunci a zis Samson
tânărului care-l ducea de mână: "Du-mă ca să
pipăi stâlpii pe care este întemeiată casa şi să mă
reazem de ei". Şi tânărul a făcut aşa.
27. Casa însă era
plină de bărbaţi şi de femei, căci erau acolo
toţi fruntaşii Filistenilor, iar pe acoperiş se aflau ca la
trei mii de oameni, bărbaţi şi femei, care se uitau şi
râdeau de Samson.
28. Atunci a strigat Samson
către Domnul şi a zis: "Doamne Dumnezeule, adu-ţi aminte
de mine şi întăreşte-mă încă o dată, o,
Dumnezeule, ca printr-o singură lovitură să mă
răzbun pe Filisteni pentru cei doi ochi ai mei !"
29. Şi a mişcat
Samson din loc doi stâlpi din mijloc pe care era sprijinită casa,
rezemându-se de ei, de unul cu mâna dreaptă şi de celălalt cu
stânga.
30. Şi a zis Samson: "Mori, suflete al meu, cu Filistenii!" Apoi
s-a sprijinit cu toată puterea şi s-a prăbuşit casa peste
fruntaşii Filistenilor şi peste tot poporul ce era în ea. Şi
cei pe care i-a ucis Samson la moartea sa au fost mai mulţi decât
toţi cei pe care-i ucisese în viaţa sa.
31. Atunci au venit
fraţii lui şi toată casa tatălui său şi l-au
luat şi l-au dus de l-au îngropat între Ţora şi Eştaol,
în mormântul lui Manoe,
tată său. Şi a fost el judecător în Israel douăzeci
de ani. Iar după Samson s-a sculat Emegar, fiul lui Enan, şi a ucis
din Filisteni şase sute de oameni, afară de vite. Acesta a
izbăvit pe Israel.
|