CAPITOLUL 3
Războiul lui Ioram cu Moabiţii.
1. Ioram, fiul lui Ahab, se
făcuse rege peste Israel în Samaria, în anul al optsprezecelea al lui
Iosafat, regele Iudei, şi a domnit doisprezece ani.
2. Acesta a făcut
lucruri netrebnice în ochii Domnului, dar nu aşa cum făcuse
tatăl său şi mama sa, căci el a depărtat stâlpii cu
pisanii făcuţi în cinstea lui Baal, pe care-î făcuse tatăl
său.
3. Dar de păcatele lui
Ieroboam, fiul lui Nabat, care a dus pe Israel în rătăcire, s-a
ţinut şi el şi nu s-a lăsat de ele.
4. Meşa, regele Moabului, era bogat în vite şi trimitea
regelui lui Israel câte o sută de mii de miei şi câte o sută
de mii de berbeci netunşi.
5. Dar când a murit Ahab,
regele Moabului s-a răzvrătit
împotriva regelui lui Israel.
6. În vremea aceea a
ieşit regele Ioram din Samaria şi a numărat tot
Israelul;
7. Iar după aceea s-a
dus la Iosafat, regele Iudei, să-i zică: "Regele Moabului s-a răzvrătit asupra mea. Vrei
să mergi cu mine la război împotriva Moabului?" Iar acesta a zis: "Merg. Cum eşti tu, aşa sunt şi eu;
cum este poporul tău, aşa este şi al meu şi cum sunt caii
tăi, aşa sunt şi ai mei!"
8. Apoi a zis: "Pe ce
drum să mergem?" Iar el a răspuns: "Pe calea pustiului
Edomului".
9. Şi a plecat regele
lui Israel şi regele Iudei şi regele Edomului şi au înconjurat
cale de şapte zile; dar nu era apă pentru oştire şi
pentru vitele ce veneau în urmă.
10. Atunci a zis regele lui
Israel: "Ah, iată a chemat Domnul pe aceşti trei regi ca
să-i dea în mâinile lui Moab".
11. Iar Iosafat a zis:
"Nu este oare pe aici vreun prooroc al Domnului, ca să
întrebăm pe Domnul prin el?" Şi auzind, unul din slujitorii
regelui lui Israel a zis: "Este aici Elisei, fiul lui Safat, care turna
apă pe mâini lui Ilie".
12. A zis Iosafat:
"El are cuvântul Domnului". Şi s-au dus la el regele lui Israel şi regele Iudei şi
regele Edomului.
13. Atunci a zis Elisei
către regele lui Israel: "Ce poate fi între mine şi tine? Du-te
la proorocii tatălui tău şi la proorocii mamei tale!" Iar
regele lui Israel a zis către el: "Ba nu, căci Domnul a chemat
aici pe aceşti trei regi ca să-i dea în mâinile lui Moab".
14. Iar Elisei a zis:
"Pe cât este de adevărat că Domnul Savaot, Căruia
slujesc, este viu, tot aşa este de adevărat că de nu aş
cinsti pe Iosafat, regele Iudei, nici nu m-aş uita la tine şi nici
nu te-aş vedea!
15. Acum însă
chemaţi-mi un cântăreţ!" şi dacă a început
acesta a cânta, s-a atins mâna Domnului de Elisei
16. Şi acesta a zis:
"Aşa grăieşte Domnul: Faceţi în valea aceasta
şanţuri.
17. Căci aşa zice
Domnul: Nu veţi vedea vânt, nici ploaie nu veţi vedea, dar valea
aceasta se va umplea de apă, din care veţi bea şi voi şi
vitele voastre cele mici şi cele mari.
18. Însă acesta este
puţin lucru în ochii Domnului. El şi pe Moab îl va da în mâinile voastre;
19. Şi veţi bate
toate cetăţile cele întărite şi toate cetăţile
însemnate, toţi copacii cei mai buni îi veţi tăia şi
toate izvoarele de apă le veţi astupa şi toate ogoarele cele
mai bune le veţi strica cu pietre".
20. Dimineaţa
însă, când se înălţa darul de pâine, deodată s-a
revărsat apă pe drumul dinspre Edom şi s-a umplut
pământul de apă.
21. Şi când au auzit Moabiţii că vin regii să se
bată cu ei, s-au adunat toţi care erau în stare să poarte
arme, ba şi cei mai bătrâni şi au stat da hotar.
22. Iar dimineaţa s-au
sculat de noapte şi, când a strălucit soarele deasupra apei, Moabiţilor li s-a părut din
depărtare că apa aceea este roşie ca sângele.
23. Şi au zis: "Acela
este sânge. Regii aceia s-au luptat între ei rănindu-se unul pe altul. Acum la pradă, Moabe!"
24. Şi au venit ei
spre tabăra israelită. Şi s-au sculat Israeliţii şi
au început a bate pe Moabiţi
şi aceştia au fugit de ai, iar ei i-au urmărit mereu şi
au bătut pe Moabiţi.
25. Cetăţile lor
le-au dărâmat şi în toate ogoarele cele mai bune au aruncat fiecare
cu pietre şi le-au umplut cu pietre; toate izvoarele de apă le-au
astupat şi toţi copacii cei mai buni i-au tăiat; apoi
prăştiaşii au înconjurat Chir-Hareşetul şi l-au luat
şi n-au lăsat decât numai pietrele.
26. Atunci, văzând
regele Moabului că este biruit în
război, a luat cu sine şapte sute de oameni, deprinşi la
mânuirea sabiei, ca să pătrundă la regele Edomului, dar n-a
putut.
27. Deci a luat pe fiul
său cel întâi născut, care trebuia să domnească în locul
lui, şi l-a adus ardere de tot pe zid. Aceasta a pricinuit o mare mânie
asupra Israeliţilor şi s-au dus de la el, întorcându-se în
ţara lor.
|