CAPITOLUL 26
Ozia (Azaria) tămâiază şi se umple de lepră.
1. Atunci tot poporul lui Iuda a
luat pe Ozia, care era de şaisprezece ani şi l-a făcut rege în
locul lui Amasia, tatăl său.
2. Acesta a zidit Elatul
şi l-a întors la Iuda, după ce a răposat regele cu
părinţii lui.
3. Ozia era de
şaisprezece ani când a fost făcut rege şi a domnit cincizeci
şi doi de ani în Ierusalim. Pe mama lui o chema Iecolia, de loc din
Ierusalim.
4. Acesta a făcut
lucruri care erau plăcute înaintea ochilor Domnului, întocmai aşa
cum făcuse şi Amasia, tatăl său;
5. Căci el a alergat
la Dumnezeu în zilele lui Zaharia, care îl învăţa frica lui
Dumnezeu. şi în timpul cât a alergat el la Domnul şi Dumnezeu l-a
ajutat de i-a mers bine.
6. Într-o vreme a plecat el
de s-a bătut cu Filistenii şi a dărâmat zidurile
cetăţii Gat şi zidurile cetăţii Iabne şi
zidurile cetăţii Aşdod; şi a zidit cetăţi în ţinutul
Aşdodului şi între Filisteni.
7. Iar Dumnezeu i-a ajutat
să se bată cu Filistenii şi cu Arabii care locuiesc la
Gur-Baal şi cu Meuniţii.
8. Aşa că chiar
Amoniţii îi dădeau daruri lui Ozia încât s-a dus vestea de numele
lui până la hotarele Egiptului, căci ajunsese foarte
puternic.
9. Apoi a zidit Ozia
turnuri în Ierusalim, deasupra porţilor din colţ şi deasupra
porţilor din vale, cum şi la colţul zidului şi l-a
întărit.
10. A zidit de asemenea
turnuri şi în pustiu şi a săpat multe fântâni, pentru că
avea multe vite şi pe şes şi pe vale; avea lucrători de
pământ şi vieri în munte şi pe Carmel, căci el iubea
lucrarea pământului.
11. A mai avut Ozia şi
oştire care mergea la bătălie în cete, după cum era
rânduită în catagrafia alcătuită de Ieiel, scriitorul, şi
de Maasia, judecătorul, care se aflau
sub conducerea lui Hanania, unul din căpeteniile de frunte ale
regelui.
12. Numărul total al
capilor de familii ale războinicilor viteji era de două mii
şase sute;
13. Şi sub conducerea
lor era o putere ostăşească de trei sute şapte mii cinci
sute de ostaşi, care puteau să meargă la luptă cu
bărbăţie ostăşească, pentru a ajuta pe rege
împotriva duşmanului.
14. Pentru ei a
pregătit Ozia toată oastea, scuturi, suliţe, coifuri şi
platoşe, arcuri şi pietre de praştie.
15. Apoi a făcut în
Ierusalim maşini, construite cu meşteşug, ca să le
pună în turnuri şi pe la colţurile zidurilor şi să
arunce cu ele săgeţi şi pietre mari. Şi s-a dus vestea de
numele lui foarte departe, pentru că în chip minunat a fost ajutat
şi s-a făcut puternic.
16. Şi când a ajuns
puternic, el s-a mândrit în inima lui spre pieirea lui; şi a
săvârşit o nelegiuire înaintea Domnului Dumnezeului său,
căci a intrat în templul Domnului, ca să tămâieze pe
jertfelnicul tămâierii.
17. Dar după el a
intrat şi Azaria preotul, împreună cu optzeci de preoţi ai Domnului,
oameni aleşi,
18. Şi s-au împotrivit
regelui Ozia şi i-au zis: "Nu ţi-e dat ţie, Ozia, să
tămâiezi înaintea Domnului, ci preoţilor, fiilor lui Aaron, care
sunt sfinţiţi să tămâieze; ieşi din locaşul sfânt,
căci ai făcut o fărădelege şi nu-ţi va fi de
loc spre cinste acest lucru înaintea Domnului Dumnezeu".
19. Ozia însă s-a
supărat pe ei; şi cum ţinea în mâna lui cădelniţa,
ca să tămâieze, deodată s-a ivit lepra pe fruntea lui în
faţa preoţilor, în templul Domnului, dinaintea altarului
tămâierii.
20. Iar dacă s-au
uitat la el cu luare aminte Azaria arhiereul şi toţi preoţii,
iată el avea pe fruntea lui lepră. Şi l-au silit să
iasă de acolo; dar şi el însuşi s-a grăbit să
iasă, căci îl lovise Domnul.
21. Şi a fost lepros
regele Ozia până în ceasul morţii lui; după aceea el a
trăit ascuns într-o casă osebit, fiind oprit de a mai intra în
templul Domnului. Iar îngrijirea peste casa regelui şi cârmuirea
poporului ţării a ţinut-o Iotam, fiul lui.
22. Celelalte fapte ale lui
Ozia, cele dintâi şi cele de pe urmă, le-a scris Isaia proorocul,
fiul lui Amos.
23. Şi a răposat
Ozia cu părinţii lui şi l-au înmormântat la un loc cu
părinţii lui în câmpul cu mormintele regilor, că ziceau: El a
fost lepros. Şi în locul lui a fost făcut rege Iotam, fiul
său.
|