CAPITOLUL 3
Jertfelnicul arderii de tot. Sărbătoarea corturilor. Punerea temeliei templului.
1. Iar când a venit luna a
şaptea şi când fiii lui Israel erau prin oraşele lor, s-a
strâns poporul ca un singur om la Ierusalim;
2. Şi s-a sculat
Iosua, fiul lui Ioţadac, şi fraţii lui, preoţii şi
Zorobabel, fiul lui Salatiel, şi fraţii lui şi au făcut
jertfelnic Dumnezeului lui Israel, ca să aducă pe el arderi de tot,
cum se scrie în legea lui Moise, omul lui Dumnezeu.
3. Şi au aşezat
jertfelnicul pe temeliile lui, deşi se temeau de popoarele străine,
şi au început să aducă pe el arderi de tot Domnului, arderi de
tot dimineaţa şi seara.
4. Şi au
săvârşit sărbătoarea corturilor, după cum este
scris, cu ardere de tot zilnică, după numărul hotărât
şi după rânduiala fiecărei zile.
5. După aceea au
început să săvârşească arderea de tot cea obişnuită,
şi cea de la lună nouă, şi cea de la
sărbătorile închinate Domnului, şi jertfele pe care le aducea
Domnului fiecare de bună voie.
6. Chiar din ziua întâi a
lunii a şaptea au început să aducă Domnului arderi de tot. Iar
temelia templului Domnului nu se pusese încă.
7. Şi au început a da
argint pietrarilor şi dulgherilor, iar Sidonienilor şi Tirienilor
bucate şi băutură şi untdelemn, ca să aducă pe
mare la Iafa lemn din Liban, după învoirea dată lor de Cirus, regele
Perşilor.
8. Şi în anul al
doilea după sosirea lor la templul lui Dumnezeu din Ierusalim, în luna a
doua, Zorobabel, fiul lui Salatiel, şi Iosua, fiul lui Ioţadac,
şi ceilalţi fraţi ai lor, preoţii şi leviţii,
şi toţi cei ce veniseră din robie la Ierusalim au făcut
început şi au pus pe leviţii de la douăzeci de ani în sus
să supravegheze lucrările templului Domnului.
9. Şi aşa Iosua
cu fiii şi fraţii lui, şi Cadmiel cu fiii lui, fiii lui Iuda,
precum şi fiii lui Henadad cu fiii lor şi cu fraţii lor,
leviţii, au stat să supravegheze pe cei ce lucrau la templul lui
Dumnezeu.
10. Şi când ziditorii
puneau temelia templului Domnului, atunci preoţii, îmbrăcaţi
în veşmintele lor şi cu trâmbiţe, şi leviţii, fiii
lui Asaf, cu chimvale, au fost puşi să laude pe Domnul, după
rânduiala lui David, regele lui Israel.
11. Şi au început ei
să cânte pe rând "lăudaţi" şi
"slăviţi pe Domnul, că este bun, că în veac este
mila Lui spre Israel". Şi tot poporul striga cu glas mare,
slăvind pe Domnul, pentru că a ajutat să se pună
temeliile templului Domnului.
12. În vremea aceasta
mulţi din preoţi şi din leviţi şi din capii de
familie şi din bătrânii care văzuseră vechiul templu,
văzând punerea temeliei acestui templu, plângeau cu hohote, mulţi
însă cântau tare de bucurie;
13. Însă poporul nu
putea osebi strigătele de bucurie de bocetele de plâns ale
mulţimii, pentru că poporul striga tare şi glasul se auzea
departe.
|