PSALMUL 37
Al lui David.
1. Doamne, nu cu mânia Ta să
mă mustri pe mine, nici cu iuţimea Ta să mă
cerţi.
2. Că
săgeţile Tale s-au înfipt în mine şi ai întărit peste
mine mâna Ta.
3. Nu este vindecare în
trupul meu de la faţa mâniei Tale; nu este pace în oasele mele de la
faţa păcatelor mele.
4. Că
fărădelegile mele au covârşit capul meu, ca o sarcină grea
apăsat-au peste mine.
S. Împuţitu-s-au
şi au putrezit rănile mele, de la faţa nebuniei mele.
6. Chinuitu-m-am şi
m-am gârbovit până în sfârşit, toată ziua mâhnindu-mă
umblam.
7. Că şalele mele
s-au umplut de ocări şi nu este vindecare în trupul meu.
8. Necăjitu-m-am
şi m-am smerit foarte; răcnit-am din suspinarea inimii mele.
9. Doamne, înaintea Ta este
toată dorirea mea şi suspinul meu de la Tine nu s-a ascuns.
10. Inima mea s-a tulburat, părăsitu-m-a
tăria mea şi lumina ochilor mei şi aceasta nu este cu
mine.
11. Prietenii mei şi
vecinii mei în preajma mea s-au apropiat şi au şezut; şi cei
de aproape ai mei departe au stat.
12. Şi se sileau cei
ce căutau sufletul meu şi cei ce căutau cele rele mie
grăiau deşertăciuni şi vicleşuguri toată ziua
cugetau.
13. Iar eu ca un surd nu auzeam
şi ca un mut ce nu-şi deschide gura sa.
14. Şi m-am făcut
ca un om ce nu aude şi nu are în gura lui mustrări.
15. Că spre Tine,
Doamne, am nădăjduit; Tu mă vei auzi, Doamne, Dumnezeul
meu,
16. Că am zis, ca nu
cumva să se bucure de mine vrăjmaşii mei; şi când s-au
clătinat picioarele mele, împotriva mea s-au semeţit.
17. Că eu spre
bătăi gata sunt şi durerea mea înaintea mea este
pururea.
18. Că
fărădelegea mea eu o voi vesti şi mă voi îngriji
pentru păcatul meu;
19. Iar vrăjmaşii
mei trăiesc şi s-au întărit mai mult decât mine şi s-au
înmulţit cei ce mă urăsc pe nedrept.
20. Cei ce îmi
răsplătesc rele pentru bune, mă defăimau, că urmam
bunătatea.
21. Nu mă lăsa,
Doamne Dumnezeul meu, nu Te depărta de la mine;
22. Ia aminte spre ajutorul
meu, Doamne al mântuirii mele.
|