PSALMUL 43
Al fiilor lui Core.
1. Dumnezeule, cu urechile noastre
am auzit, părinţii noştri ne-au spus nouă
2. Lucrul pe care l-ai
făcut în zilele lor, în zilele cele de demult.
3. Mâna Ta popoare a nimicit, iar pe
părinţi i-ai sădit; bătut-ai popoare, iar pe ei i-ai
înmulţit.
4. Că nu cu sabia lor
au moştenit pământul şi braţul lor nu i-a izbăvit pe
ei,
5. Ci dreapta Ta şi
braţul Tău şi luminarea feţei Tale, că bine ai voit
întru ei.
6. Tu eşti Însuţi
Împăratul meu şi Dumnezeul meu, Cel ce porunceşti mântuirea
lui Iacob;
7. Cu Tine pe
vrăjmaşii noştri îi vom lovi şi cu numele Tău vom
nimici pe cei ce se scoală asupra noastră.
8. Pentru că nu în
arcul meu voi nădăjdui şi sabia mea nu mă va
mântui.
9. Că ne-ai
izbăvit pe noi de cei ce ne necăjesc pe noi şi pe cei ce ne
urăsc pe noi i-ai ruşinat.
10. Cu Dumnezeu ne vom
lăuda toată ziua şi numele Tău îl vom lăuda în
veac.
11. Iar acum ne-ai
lepădat şi ne-ai ruşinat pe noi şi nu vei ieşi cu
oştirile noastre;
12. Întorsu-ne-ai pe noi
înapoi de la duşmanii noştri şi cei ce ne urăsc pe noi
ne-au jefuit.
13. Datu-ne-ai pe noi ca oi
de mâncare şi întru neamuri ne-ai risipit;
14. Vândut-ai pe poporul
Tău fără de preţ şi nu l-ai preţuit când l-ai
vândut.
15. Pusu-ne-ai pe noi
ocară vecinilor noştri, batjocură şi râs celor
dimprejurul nostru;
16. Pusu-ne-ai pe noi
pildă către neamuri, clătinare de cap între popoare.
17. Toată ziua
înfruntarea mea înaintea mea este şi ruşinea obrazului meu m-a
acoperit,
18. De către glasul
celui ce ocărăşte şi cleveteşte, de către
faţa vrăjmaşului şi prigonitorului.
19. Acestea toate au venit
peste noi şi nu Te-am uitat şi n-am călcat legământul
Tău
20. Şi nu s-a dat
înapoi inima noastră; iar paşii noştri nu s-au abătut de
la calea Ta,
21. Că ne-ai smerit pe
noi în loc de durere şi ne-a acoperit pe noi umbra morţii.
22. De am fi uitat numele
Dumnezeului nostru şi am fi întins mâinile noastre spre dumnezeu
străin,
23. Oare, Dumnezeu n-ar fi cercetat acestea? Că El ştie ascunzişurile
inimii.
24. Că pentru Tine
suntem ucişi toată ziua, socotiţi am fost ca nişte oi de
junghiere.
25. Deşteaptă-Te, pentru
ce dormi, Doamne? Scoală-Te şi nu ne lepăda până în
sfârşit.
26. Pentru ce întorci
faţa Ta? Uiţi de sărăcia noastră şi de necazul
nostru?
27. Că s-a plecat în
ţărână sufletul nostru, lipitu-s-a de pământ pântecele
nostru.
28. Scoală-Te, Doamne,
ajută-ne nouă şi ne izbăveşte pe noi, pentru numele
Tău.
|