PSALMUL 76
Al lui Asaf.
1. Cu glasul meu
către Domnul am strigat, cu glasul meu către Dumnezeu şi a
căutat spre mine.
2. în ziua necazului
meu pe Dumnezeu am căutat; chiar şi noaptea mâinile mele stau
întinse înaintea Lui şi n-am slăbit; sufletul n-a vrut să se
mângâie.
3. Adusu-mi-am aminte
de Dumnezeu şi m-am cutremurat; gândit-am şi a slăbit duhul
meu.
4. Ochii mei au
luat-o înainte, treji; tulburatu-m-am şi n-am grăit.
5. Gândit-am la zilele cele de demult
şi de anii cei veşnici mi-am adus aminte şi cugetam;
6. Noaptea în inima mea
gândeam şi se frământa duhul meu zicând:
7. Oare, în veci mă va
lepăda Domnul şi nu va mai binevoi în mine?
8. Oare, până în
sfârşit mă va lipsi de mila Lui, din neam în neam?
9. Oare, va uita să Se
milostivească Dumnezeu? Sau va închide în mâinile Lui îndurările
Sale?
10. Şi am zis: Acum am
început să înţeleg; aceasta este schimbarea dreptei Celui
Preaînalt.
11. Adusu-mi-am aminte de
lucrurile Domnului şi-mi voi aduce aminte de minunile Tale, dintru
început.
12. Şi voi cugeta la
toate lucrurile Tale şi la faptele Tale mă voi gândi.
13. Dumnezeule, în
sfinţenie este calea Ta. Cine este Dumnezeu mare ca Dumnezeul nostru? Tu
eşti Dumnezeu, Care faci minuni!
14. Cunoscută ai
făcut între popoare puterea Ta. Izbăvit-ai cu braţul Tău
poporul Tău, pe fiii lui Iacob şi ai lui Iosif.
15. Văzutu-Te-au apele,
Dumnezeule, văzutu-Te-au apele şi s-au spăimântat şi s-au
tulburat adâncurile.
16. Glas au dat norii
că săgeţile Tale trec.
17. Glasul tunetului
Tău în vârtej, luminat-au fulgerele Tale lumea, clătinatu-s-a
şi s-a cutremurat pământul.
18. În mare este calea Ta şi
cărările Tale în ape multe şi urmele Tale nu se vor
cunoaşte.
19. Povăţuit-ai
ca pe nişte oi pe poporul Tău, cu mâna lui Moise şi a lui Aaron.
|