CAPITOLUL 23
Bunăcuviinţa şi cumpătarea.
1. Când stai la
masă cu un dregător, ia seama pe cine ai înaintea ta;
2. Pune-ţi un cuţit la gât, dacă tu
eşti lacom.
3. Nu pofti bucatele lui,
căci sunt mâncări înşelătoare.
4. Nu te osteni să
ajungi bogat; nu-ţi pune iscusinţa ta în aceasta.
5. Oare vrei să te
uiţi cu ochii cum ea se risipeşte? Căci bogăţia face
aripi ca un vultur care se înalţă către cer.
6. Nu mânca pâinea celui ce
se uită cu ochi răi şi nu pofti bucatele lui,
7. Căci el îţi
numără bucăţile din gură. "Mănâncă
şi bea!", îţi va spune, dar inima lui nu e pentru tine.
8. Bucata pe care ai
mâncat-o o vei da afară din tine, iar tu ţi-ai risipit (zadarnic)
vorbele tale alese.
9. Nu grăi la urechea
celui nebun, căci el nu va băga de seamă iscusinţa
graiurilor tale.
10. Nu muta hotarul
văduvei şi nu încălca ogorul celor orfani,
11. Căci Ocrotitorul
lor e tare şi El va apăra pricina lor împotriva ta.
12. Sileşte la
învăţătură inima ta şi urechea ta la cuvinte
iscusite.
13. Nu cruţa pe
feciorul tău de pedeapsă; chiar dacă îl loveşti cu varga,
nu moare.
14. Tu îl baţi cu
toiagul, dar scapi sufletul lui din împărăţia
morţii.
15. Fiul meu, dacă
inima ta e plină de înţelepciune şi inima mea se va
bucura.
16. Rărunchii mei vor
tresări de bucurie, când buzele tale vor grăi ceea ce este
drept.
17. Să nu
râvnească inima ta la cei păcătoşi, ci totdeauna să
rămână la frica de Domnul,
18. Căci dacă o
vei păzi pe ea, mai ai şi tu un viitor şi nădejdea ta nu se
va pierde.
19. Ascultă fiul meu,
şi te înţelepţeşte şi îndreaptă inima ta pe
calea cea dreaptă.
20. Nu fi printre cei ce se
îmbată de vin şi printre cei ce îşi desfrânează trupul
lor,
21. Căci beţivul
şi desfrânatul sărăcesc, iar dormitul mereu te face să
porţi zdrenţe.
22. Ascultă pe
tatăl tău care te-a născut şi nu dispreţui pe mama
ta când ea a ajuns bătrână.
23. Adună adevăr
şi nu-l vinde, înţelepciune şi învăţătură
şi bună chibzuială.
24. Tatăl celui drept
tresaltă de bucurie şi cel ce a dat naştere unui înţelept
se bucură de el.
25. Să se bucure
tatăl şi mama ta şi să salte de veselie cea care te-a
născut!
26. Dă-mi, fiule, mie
inima ta, şi ochii tăi să simtă plăcere pentru
căile mele,
27. Căci femeia
desfrânată este o groapă adâncă şi cea străină
un puţ strâmt.
28. Pentru aceasta ea
stă ca un hoţ la pândă şi sporeşte printre oameni
numărul celor înşelaţi de ea.
29. Pentru cine sunt
suspinele, pentru cine văicărelile, pentru cine gâlcevile, pentru
cine plânsetele, pentru cine rănile fără pricină, pentru
cine ochii întristaţi?
30. Pentru cei ce
zăbovesc pe lângă vin, pentru cei ce vin să guste băuturi
cu mirodenii.
31. Nu te uita la vin cum
este el de roşu, cum scânteiază în cupă şi cum
alunecă pe gât,
32. Căci la urmă
el ca un şarpe muşcă şi ca o viperă
împroaşcă venin.
33. Dacă ochii
tăi vor privi la femei străine şi gura ta va grăi lucruri
meşteşugite,
34. Vei fi ca unul care
stă culcat în mijlocul mării, ca unul care a adormit pe vârful unui
catarg.
35. "M-au lovit... Nu m-a durut! M-au bătut... Nu ştiu nimic! Când
mă voi deştepta din somn, vai cere iarăşi
vin".
|