CAPITOLUL 27
Înainte-vestire pentru aşezarea poporului lui Dumnezeu.
1. În ziua aceea Domnul
se va năpusti cu sabia Sa grea, mare şi puternică, asupra
leviatanului, a şarpelui care fuge, asupra leviatanului, a şarpelui
încolăcit, şi va omorî balaurul cel din Nil.
2. Şi se va zice în
ziua aceea: "Vie cu vin bun, cântă!
3. Eu, Domnul, sunt
străjerul ei, în fiecare clipă Eu o ud, ca frunzele ei să nu
cadă. Zi şi noapte Eu o păzesc;
4. Nu sunt mâniat de fel pe
ea. Dar dacă voi găsi mărăcini şi spini, voi porni
război împotriva lor şi-i voi arde pe toţi.
5. Sau mai bine să
caute ocrotirea Mea şi cu Mine
să facă pace, şi cu Mine
să fie în pace!...".
6. Dar într-o zi Iacov va
prinde rădăcini, Israel va înflori, va rodi şi cu roadele sale
lumea o va umple.
7. L-a lovit oare Domnul
cum l-au lovit cei ce l-au lovit, sau i-a omorât El cum au făcut
ucigaşii lui?
8. Cu izgonire, cu robie
pedepsitu-i-a şi i-a măturat cu suflarea Lui năprasnică
de vânt de răsărit.
9. Aşa a fost
ispăşită fărădelegea lui Iacov, şi acesta este
rodul iertării păcatului său. El a sfărâmat în
bucăţi toate pietrele jertfelnicului, ca nişte pietre de var;
dumbrăvile Astartei şi stâlpii soarelui nu se vor mai ridica.
10. Cetatea cea
întărită a rămas singură, un loc părăsit
şi neumblat ca un pustiu. Acolo paşte viţelul, în ea îşi
are sălaşul şi îi mănâncă mlădiţele.
11. Când crengile se
usucă, se rup şi cad, femeile vin şi le dau foc. Acesta este
un popor fără de minte şi nici Ziditorul lui nu Se
milostiveşte de el şi nici Făcătorul lui nu are milă
de el.
12. Şi în ziua aceea,
Domnul va aduna roade de la Eufrat şi până la râul Egiptului;
şi voi veţi fi culeşi unul câte unul, feciori ai lui
Israel!
13. În vremea aceea,
trâmbiţa cea mare va trâmbiţa şi cei care se pierduseră
în pământul Asiriei şi cei ce se risipiseră în ţara
Egiptului vor veni şi se vor închina Domnului, în muntele cel sfânt, în
Ierusalim.
|