CAPITOLUL 38
Boala şi vindecarea lui Iezechia. Rugăciunea lui.
1. În vremea aceea
Iezechia s-a îmbolnăvit de moarte. Şi a intrat la el Isaia, fiul
lui Amos, şi i-a zis: "Aşa grăieşte Domnul: Pune
rânduială în casa ta, că nu vei mai trăi, ci vei
muri".
2. Atunci s-a întors
Iezechia cu faţa la perete şi s-a rugat Domnului:
3. "O, Doamne!
Adu-ţi aminte că am umblat înaintea Ta întru credincioşie
şi cu inimă curată, săvârşind ceea ce este
plăcut înaintea ochilor Tăi!" Şi a izbucnit Iezechia în
hohote de plâns.
4. Şi a fost cuvântul
Domnului către Isaia, zicând:
5. "Du-te şi
spune lui Iezechia: Aşa grăieşte Domnul Dumnezeul lui David,
tatăl tău: Ascultat-am rugăciunea ta, văzut-am lacrimile
tale, iată voi adăuga la viaţa ta încă cincisprezece
ani
6. Şi din mâna regelui
Asiriei te voi izbăvi pe tine şi cetatea aceasta şi o voi
ocroti".
7. Şi iată semnul
care ţi se va da fie de la Domnul că El Îşi va împlini
cuvântul Său:
8. "Iată voi
întoarce umbra cu atâtea linii pe care soarele le-a străbătut pe
ceasornicul lui Ahaz, să zic cu zece linii". Şi soarele s-a
dat înapoi cu zece linii pe care el le străbătuse.
9. Rugăciunea lui
Iezechia, regele lui Iuda, când a căzut bolnav şi s-a
tămăduit de boala lui:
10. "Atunci eu am zis:
Mă duc la amiaza zilelor mele, la
porţile locuinţei morţilor voi fi ţinut pentru restul
anilor mei.
11. Nu voi mai vedea pe
Domnul în pământul celor vii; şi nu voi mai privi pe nimeni dintre
locuitorii lumii.
12. Casa mea este
smulsă şi dusă departe de mine, ca o colibă de ciobani.
Îmi simt firul vieţii tăiat ca de un ţesător care m-ar
rupe din ţesătura lui. De dimineaţă până seara, Tu
ai sfârşit cu mine.
13. Strig până
dimineaţa. Ca un leu (boala) îmi sfărâmă oasele mele! De
dimineaţă până seara, Tu ai sfârşit cu mine.
14. ţip cumplit ca o
rândunică, gem ca o porumbiţă. Ochii mei slăbesc, uitându-se în sus. Doamne, sunt în mare
cumpănă, nu mă lăsa!
15. Ce să mai
grăiesc! El mi-a dat de ştire şi a făcut! Sfârşi-voi
firul vieţii mele, aducându-mi aminte de amărăciunea
sufletului meu!
16. Doamne, prin îndurarea
Ta se bucură omul de viaţă, prin ea mai am şi eu suflare;
Tu mă tămăduieşti şi-mi dai iarăşi
viaţă!
17. Iată că boala
mea se schimbă în sănătate. Tu ai păzit viaţa mea de
adâncul mistuitor! Tu ai aruncat înapoia Ta toate păcatele mele!
18. Că locuinţa
morţilor nu Te va lăuda şi moartea nu Te va preaslăvi;
cei ce se coboară în mormânt nu mai nădăjduiesc în
credincioşia Ta.
19. Cel viu, cel viu Te
laudă, ca mine astăzi; părinţii învaţă pe
copiii lor credincioşia Ta.
20. Domnul să ne
mântuiască şi vom cânta din harpă în toate zilele vieţii
noastre înaintea templului Domnului!"
21. Şi Isaia a adus o
turtă de smochine şi a pus-o deasupra bubei şi Iezechia s-a
vindecat.
22. Şi Iezechia a
întrebat: "După care semn voi şti că voi intra în templul
Domnului?"
|