CAPITOLUL 5
Fărădelegile Ierusalimului au trecut peste măsură.
1.
"Cutreieraţi uliţele Ierusalimului, uitaţi-vă,
cercetaţi şi căutaţi prin pieţele lui: nu cumva
veţi găsi vreun om, măcar unul, care păzeşte
dreptatea şi caută adevărul?
2. Căci Eu aş
cruţa Ierusalimul. Chiar când ei zic: "Viu este Domnul", ei
jură mincinos.
3. O, Doamne, ochii
Tăi nu privesc ei oare la adevăr? Tu îi baţi şi ei nu
simt durerea; Tu îi pierzi şi ei nu vor să ia
învăţătură; şi-au făcut obrazul mai vârtos ca
piatra şi nu vor să se întoarcă.
4. Şi mi-am zis:
"Poate că aceştia sunt nişte bieţi nenorociţi!
Sunt nişte proşti, pentru că nu cunosc calea Domnului, legea
Dumnezeului lor.
5. Voi merge deci la cei
mari şi voi grăi cu aceştia, că ei ştiu calea
Domnului; legea Dumnezeului lor". Dar şi aceştia cu toţii
au sfărâmat jugul şi au rupt cătuşele.
6. De aceea îi va lovi leul
din pădure şi lupul din pustiu îi va răpi; leopardul le va fi
păzitor cetăţilor lor; care din ei va ieşi va fi
sfâşiat, că s-au înmulţit fărădelegile lor şi
lepădările de credinţă au sporit.
7. Cum, adică, să
te iert, Ierusalime, pentru aceasta? Fiii tăi M-au
părăsit şi se jură pe dumnezei care n-au
fiinţă. Eu i-am săturat, iar ei au făcut desfrânare,
umblând în grup prin casele desfrânatelor.
8. Ei sunt cai
îngrăşaţi şi fiecare din ei nechează după
femeia aproapelui său.
9. E cu putinţă
să nu pedepsesc aceasta, zice Domnul, şi Duhul Meu
să nu se răzbune asupra unui popor ca acesta?
18. Suiţi-vă pe
zidurile lui şi le dărâmaţi, dar nu de tot, ci stricaţi
numai crestele lor, pentru că acestea nu sunt ale Domnului;
11. Căci casa lui
Israel şi casa lui Iuda s-au purtat faţă de Mine
cu multă necredinţă, zice Domnul.
12. Au tăgăduit
pe Domnul şi au zis: "El nu este şi nenorocirea nu va veni
asupra noastră; şi nu vom vedea nici sabie, nici foamete!
13. Proorocii sunt vânt
şi nu este în aceştia cuvântul Domnului. De aceasta şi ei
să aibă parte!"
14. De aceea, aşa zice
Domnul Dumnezeul puterilor: "Pentru că voi grăiţi
asemenea vorbe, iată voi face cuvintele Mele
foc în gura ta, iar pe poporul acesta îl voi face lemne ş-l va mistui
focul acesta.
15. Casa lui Israel,
iată voi aduce asupra voastră un neam de departe, zice Domnul, un
popor puternic, un popor vechi, un popor a cărui limbă tu nu o
ştii şi nu vei înţelege ce grăieşte el.
16. Tolba lui e ca un
mormânt deschis şi ai lui toţi sunt viteji;
17. şi vor mânca aceia
secerişul tău şi pâinea ta; vor mânca pe fiii tăi şi
pe fiicele tale; vor mânca oile tale şi boii tăi; vor mânca
strugurii tăi şi smochinele tale şi vor trece prin sabie
cetăţile tale cele întărite în care tu te încrezi.
18. Dar nici în zilele
acelea nu vă voi pierde cu totul, zice Domnul.
19. Şi de veţi zice: Pentru
ce ne face Domnul Dumnezeul nostru toate acestea? Atunci să ţi se
răspundă: Pentru că M-aţi părăsit pe Mine şi aţi slujit la dumnezei
străini, în ţara voastră, de aceea veţi sluji la dumnezei
străini într-o ţară care nu este a voastră.
20. Spuneţi aceasta în
casa lui Iacov, vestiţi-o în Iuda şi ziceţi:
21. Ascultaţi acestea,
popor nebun şi fără inimă! Ei au ochi şi nu
văd, urechi au, dar nu aud.
22. Au doar nu vă
temeţi de Mine,
zice Domnul, şi nu tremuraţi înaintea Mea? Eu am pus nisipul hotar împrejurul
mării şi hotar veşnic, peste care nu se va trece. Deşi
valurile ei se înfurie, nu pot să-l biruiască şi, deşi
ele se aruncă, nu pot să-l treacă.
23. Dar poporul acesta are
inimă îndârjită şi răzvrătită:
24.
Răzvrătitu-s-au şi s-au dus şi n-au zis în inima lor:
"Să ne temem de Domnul Dumnezeul nostru, Care ne dă la vreme
ploaie timpurie şi târzie şi ne păstrează
săptămânile hotărâte ale culesului".
25. Fărădelegile
voastre au schimbat aceasta şi păcatele voastre au depărtat
acest bine de la voi.
26. Că se află
necredincioşi prin poporul Meu, care pândesc ca prinzătorii de
păsări, se ascund la pământ, pun curse şi prind pe oameni.
27. Cum sunt coteţele
pline de păsări, aşa sunt casele lor pline de
înşelătorie;
28. Prin aceasta s-au
ridicat şi s-au îmbogăţit ei, s-au făcut graşi
şi cu pielea lucioasă şi în rele au trecut orice
măsură;
29. Nu fac dreptate
nimănui, nici chiar orfanului, nu dau dreptate săracului şi
huzuresc. E cu putinţă oare să nu pedepsesc acestea şi
să nu Mă
răzbun asupra unui popor ca acesta? - zice Domnul.
30. Lucruri
înspăimântătoare se petrec în ţara aceasta:
31. Proorocii
profeţesc minciuni, preoţii învaţă ca şi ei, şi
poporului Meu îi place aceasta. Dar la urmă ce
veţi face?"
|