CAPITOLUL 18
Vasul olarului şi neascultarea poporului.
1. Cuvântul care a fost
de la Domnul către Ieremia şi i-a zis:
2. "Scoală
şi intră în casa olarului şi acolo îţi voi vesti cuvintele
Mele!"
3. Şi am intrat eu în
casa olarului şi iată acesta lucra cu roata şi vasul pe care-l
făcea olarul din lut s-a stricat în mâna lui; dar olarul a făcut
dintr-însul alt vas, cum a crezut că-i mai bine să-l
facă.
4. Şi a fost cuvântul
Domnului iarăşi către mine şi mi-a zis: "Casa lui
Israel, oare nu pot să fac şi Eu cu voi, ca olarul acesta, zice
Domnul?
5. Iată, ce este lutul
în mâna olarului, aceea sunteţi şi voi în mâna Mea,
casa lui Israel!
6. Dacă voi zice
cândva despre un popor, sau despre un rege, că-l voi
dezrădăcina, îl voi sfărâma şi-l voi pierde;
7. Şi dacă
poporul acela, despre care am zis Eu acestea, se va întoarce de la faptele
lui cele rele, atunci voi îndepărta răul ce gândeam să-i
fac.
8. Sau dacă voi zice
despre un popor sau despre un rege că-l voi întocmi şi-l voi
întări,
9. Şi dacă acela
va face rele înaintea ochilor Mei şi nu
va asculta de glasul Meu, atunci voi schimba
binele cu care voiam să-l fericesc.
10. Spune deci
bărbaţilor lui Iuda şi locuitorilor Ierusalimului: Aşa
zice Domnul: Iată, Eu vă gătesc rele şi uneltiri
împotriva voastră. Aşadar să se întoarcă fiecare de la
calea lui cea rea; îndreptaţi-vă căile şi purtările
voastre!
11. Dar ei zic: "Este
zadarnic! Noi vom trăi după gândul nostru şi ne vom purta
fiecare după învârtoşarea inimii noastre celei rele".
12. De aceea, aşa zice
Domnul: "Întrebaţi popoarele: Auzit-a oare cineva asemenea lucru? Lucruri
peste măsură de urâcioase a făcut fecioara lui Israel.
13.
Părăseşte oare zăpada Libanului stânca muntelui? Ori
seacă apele ce vin de departe şi sunt reci şi curgătoare?
14. Poporul Meu
însă M-a părăsit.
Tămâiază idoli, s-a poticnit în căile sale şi a
părăsit căile cele vechi, ca să umble pe poteci şi
pe drumuri nebătătorite, ca să-şi facă ţara
grozăvie şi batjocură veşnică,
15. Încât tot cel ce va
trece prin aceasta să se mire şi să clatine din cap.
16. Îi voi spulbera
înaintea vrăjmaşilor ca vântul cel de la răsărit, şi
nu faţa, ci spatele îl voi întoarce spre ei în ziua necazului
lor".
17. Zis-au ei:
"Veniţi să uneltim împotriva lui Ieremia, că nu va pieri
legea din mâna preotului, nici sfatul de la înţelept, nici cuvântul (lui
Dumnezeu) de la prooroc. Veniţi să-l biruim cu limba şi
să nu luăm aminte la cuvintele lui!
18. Ia aminte la mine,
Doamne, şi auzi glasul potrivnicilor mei!
19. Se cuvine oare a
răsplăti cu rău pentru bine? Ei însă sapă
groapă sufletului meu. Adu-ţi aminte că stau înaintea
feţei Tale, ca să grăiesc bine de ei şi ca să abat
de la ei mânia Ta.
20. Dă dar pe fiii lor
la foamete şi pune-i sub sabie! Femeile lor să fie fără
copii şi văduve, bărbaţii lor să fie loviţi de
moarte şi tinerii lor să fie ucişi cu sabia. în
război.
21. Bocete să se
audă prin casele lor, când fără de veste vei aduce oştiri
asupra lor, că sapă groapă ca să mă prindă
şi pe ascuns au întins curse pentru picioarele mele.
22. Dar Tu, Doamne,
ştii tot ce uneltesc ei împotriva mea ca să mă omoare! Nu
ierta nedreptatea lor şi păcatul lor nu-l şterge dinaintea
feţei Tale! Doboară-i înaintea Ta şi lucrează împotriva
lor la vremea mâniei Tale!
|