CAPITOLUL 14
Sfârşitul vieţii lui Tobit şi a fiului său.
l. Şi a sfârşit Tobit cântarea lui de laudă.
2. Când şi-a pierdut
el vederea era de cincizeci şi opt de ani, şi a văzut
după opt ani. Şi a făcut milostenii, şi binecuvânta
totdeauna pe Dumnezeu şi lăuda slava Lui.
3. Când era aproape să
moară el a chemat pe fiul său Tobie, şi pe cei şapte fii
ai lui şi i-a zis: "Fiule, ia pe fiii tăi; iată, eu am
îmbătrânit şi sunt la capătul vieţii mele.
4. Du-te în Media,
fiule, căci sunt încredinţat că Ninive va fi
dărâmată, după cum a spus proorocul Iona, iar în Media
va fi mai linişte o vreme. Fraţii noştri, care se află în
ţară, vor fi împrăştiaţi din acel scump pământ,
Ierusalimul va fi pustiit, şi templul lui Dumnezeu din el va fi ars
şi va rămâne o vreme pustiu.
5. Dar Dumnezeu
iarăşi îi va milui şi-i va întoarce în rară; şi
templul lui Dumnezeu se va ridica, dar nu aşa ca acel de mai înainte,
până nu se vor împlini timpurile veacului. şi după aceea se
vor întoarce din robie şi vor zidi minunat Ierusalimul, şi templul
lui Dumnezeu se va face din nou în el pentru toate neamurile veacului - zidire
măreaţă, cum au grăit despre el proorocii.
6. Şi se vor întoarce
toate popoarele şi se vor închina cu adevărat înaintea Domnului
Dumnezeu şi vor sfărâma idolii lor.
7. Şi toate popoarele
vor binecuvânta pe Domnul, şi va binecuvânta şi poporul Lui pe
Dumnezeu şi Domnul va înălţa pe poporul Său. Şi
toţi cei ce iubesc adevărat şi drept pe Domnul Dumnezeu se vor
bucura şi vor face milă cu fraţii noştri.
8. Deci, fiule, pleacă
din Ninive, că negreşit se va împlini ceea ce a zis Iona.
9. Să
păzeşti legea şi poruncile; să fii blând, milostiv
şi drept, ca să-ţi fie bine.
10. Pe mine să mă
îngropi după cuviinţă, şi pe mama ta alături de
mine, şi după aceea să nu mai rămâneţi în
Ninive.
11. Fiule, vezi ce-a
făcut Nadab cu Ahiacar, care l-a crescut. Cum l-a dus el din lumină
la întuneric, şi cum i s-a răsplătit. Dar Dumnezeu a mântuit
pe Ahiacar, iar acela a primit vrednică răsplată, coborându-se
în întuneric. Ahiacar a făcut milostenie şi s-a mântuit din cursa
morţii, care i se întinsese, iar Nadab a căzut în laţuri
şi a pierit.
12. Deci, copiilor,
iată ce face milostenia şi cum izbăveşte
dreptatea".
13. Şi după ce a spus
el acestea, i-a ieşit sufletul. Şi era el atunci de o sută
cincizeci şi opt de ani şi fiul său l-a îngropat cu
cinste.
14. Şi după ce a
murit şi Ana, a îngropat-o şi pe ea cu tatăl său. Iar
după aceea Tobie cu femeia şi copiii săi a plecat la Ecbatana,
la sacrul său Raguel, şi a ajuns la bătrâneţe
cinstită şi a îngropat cu cinste pe socrul şi pe soacra sa
şi a căpătat moştenire averea lor şi a lui Tobit,
tatăl său, şi a murit de o sută douăzeci şi
şapte de ani, în Ecbatana Mediei.
15. Dar înainte de a muri a
auzit el de pieirea Ninivei, pe care a cucerit-o Nabucodonosor şi
Ahaşveroş, şi s-a bucurat înainte de moartea sa pentru
Ninive.
|
|