CAPITOLUL 15
Înfrângerea şi fuga Asirienilor. Binecuvântarea Iuditei şi
darurile făcute ei.
l. Când cei ce erau în corturi au aflat ceea ce s-a întâmplat, s-au
înspăimântat.
2. Şi cuprinşi de
groază şi de spaimă, n-au putut să rămână doi
împreună, ci s-au împrăştiat şi au apucat-o razna
toţi laolaltă pe potecile şesului şi ale muntelui.
3. Dar şi cei care
tăbărâseră în munte, împrejurul Betuliei, au rupt-o la
fugă. Şi atunci toţi bărbaţii destoinici de
luptă ai lui Israel s-au repezit asupra lor.
4. Şi Oziaş a
trimis crainici la Betomestaim, la Bibe, la Hobe şi la Cola, precum
şi în tot ţinutul muntos al lui Israel, ca să le
vestească ceea ce s-a întâmplat şi ca toţi să
tăbărască pe vrăjmaşi şi să-i
nimicească.
5. Când a auzit de aceasta
fiii lui Israel, cu toţii s-au năpustit împotriva lor şi i-a
bătut până la Hoba. Dar şi cei din Ierusalim şi din tot
ţinutul muntos au sărit în ajutorul lor, căci şi pe ei îi
vestise despre cele întâmplate în tabăra vrăjmaşă. Apoi
şi cei din Galaad şi din Galileea i-au luat din partea lor şi
i-au lovit crunt, până în apropierea Damascului şi a ţinutului
lui.
6. Iar ceilalţi
locuitori ai Betuliei au năvălit în tabăra asiriană, pe
care au jefuit-o şi s-au îmbogăţit.
7. Şi fiii lui Israel,
care s-au întors de la înfrângerea vrăjmaşului, au pus
stăpânire pe ceea ce mai rămăsese. Oamenii din târguri şi
din sate, de la munte şi din câmpie, au luat de asemenea o pradă
foarte mare, căci se găsea multă.
8. Atunci marele preot
Ioachim împreună cu marele sfat îl fiilor lui Israel, care locuiau în Ierusalim,
s-au dus să vadă izbânda pe care Domnul o dăduse lui Israel
şi să vadă pe Iudita şi să-i facă urare pentru
izbândă ca nişte prieteni.
9. Ajungând la ea,
toţi într-un cuget au lăudat-o: "Tu, mândria lui Israel, tu,
faima cea neapusă a neamului nostru!
10. Tu le-ai făcut
toate acestea cu mâna ta şi tu ai adus izbânda lui Israel! Dumnezeu va
binevoi întru acestea! Binecuvântată să fii tu de Dumnezeu cel
Atotputernic în veci!" Şi tot poporul striga: "Amin!"
11. Şi tot poporul a
jefuit tabăra timp de treizeci de zile. Şi i-au dat Iuditei cortul
lui Olofern şi toate tacâmurile de argint, paturile şi pernele,
precum şi toate lucrurile din el. Şi ea, luându-le, a încărcat
asinul ei, a înhămat la care şi a îngrămădit lucrurile în
ele.
12. Şi toate femeile
din Israel alergau s-o vadă şi o binecuvântau, iar în cinstea ei
s-au prins în horă. Şi ea a luat ramuri în mână şi le-a
dat femeilor care o însoţeau.
13. Şi s-au încununat
cu ramuri de măslin, atât ea cât şi însoţitoarele ei. Şi
ea mergea în fruntea poporului şi conducea corul femeilor. Şi
toţi bărbaţii lui Israel, cu arme şi încununaţi o
însoţeau în cântare de laudă.
14. Atunci Iudita a început
să cânte această cântare de laudă în tot Israelul, iar tot
poporul cânta după ea această cântare de laudă.
|