CAPITOLUL 51  
Proorocie pentru pieirea Babilonului.  

1. Aşa zice Domnul: "Iată, voi ridica împotriva Babilonului şi a locuitorilor ţării Caldeii un duh nimicitor. 
2. Şi voi trimite la Babilon vânturători, care-l vor vântura şi vor pustii ţara lui, căci în ziua nenorocirii vor năvăli asupra lui din toate părţile. 
3. Arcaşul să-şi încordeze arcul împotriva arcaşului şi împotriva celui ce se laudă cu platoşele sale, şi să nu cruţe pe tinerii lui! Nimiciţi toată oştirea lui! 
4. Să cadă răniţi de moarte în ţara Caldeilor şi străpunşi pe străzile Babilonului. 
5. Căci Iuda şi Israel n-au rămas văduvi de Dumnezeul lor, de Domnul Savaot, şi ţara Caldeilor e plină de păcate înaintea Sfântului lui Israel. 
6. Fugiţi din Babilon, şi fiecare să-şi scape viaţa, ca să nu pieriţi pentru fărădelegile lui, căci acesta este timpul răzbunării pentru Domnul, căci El îi va da răsplată. 
7. Babilonul a fost în mâna Domnului cupă de aur, care a îmbătat tot pământul; băut-au popoarele din vinul ei şi au înnebunit. 
8. Căzut-a fără de veste Babilonul, şi s-a zdrobit. Plângeţi-l şi aduceţi balsam pentru rănile lui, că poate se va vindeca! 
9. Am voit să vindecăm Babilonul, dar nu s-a vindecat! Lăsaţi-l şi haideţi să mergem fiecare în ţara noastră, pentru că osânda lui s-a ridicat până la nori şi a ajuns până la cer! 
10. Domnul a scos la lumină dreptatea noastră! Veniţi să vestim în Sion fapta Domnului Dumnezeului nostru! 
11. Ascuţiţi săgeţile şi vă umpleţi tolbele! Că Domnul a trezit duhul regilor Mediei, pentru că vrea să nimicească Babilonul. Aceasta este răzbunarea Domnului, răzbunarea pentru templul Său. 
12. Ridicaţi steagul împotriva zidurilor Babilonului, întăriţi paza, puneţi străjeri, întindeţi curse, căci Domnul a făcut un plan şi a împlinit ceea ce a rostit împotriva locuitorilor Babilonului. 
13. O, tu, cel ce locuieşti lângă apele cele mari şi eşti plin de comori, venit-a sfârşitul tău şi măsura lăcomiei tale ţi s-a umplut! 
14. Domnul Savaot S-a jurat pe Sine Însuşi şi a zis: "Adevărul grăiesc, că te voi umple de oameni, ca de lăcuste, şi ei vor ridica strigăt de biruinţă". 
15. El a făcut pământul cu puterea Sa, a întemeiat lumea cu înţelepciunea Sa şi cu mintea Sa a întins cerurile. 
16. La glasul Lui freamătă apele în ceruri şi El ridică nori de la marginile pământului; făureşte fulgerele în mijlocul ploii şi scoate vânturile din vistieriile Sale. 
17. Tot omul rătăceşte în ştiinţa sa şi orice argintar se ruşinează de idolul său, căci chipurile turnate de el nu sunt decât minciună; n-au nici o suflare în ele. 
18. Aceasta este deşertăciune adevărată, faptă rătăcită şi în vremea pedepsirii lor vor pieri. 
19. Dar soarta lui Iacov nu e ca a lor, pentru că Dumnezeul lui este făcătorul a toate, şi Israel este toiagul moştenirii Lui, şi numele Lui este Domnul Savaot. 
20. "Ciocan Îmi eşti tu şi armă de război. Cu tine am lovit popoare şi cu tine am stricat regate. 
21. Cu tine am lovit cal şi călăreţ şi cu tine am sfărâmat carul şi pe conducătorul lui. 
22. Cu tine am lovit bărbat şi femeie, cu tine am bătut tânăr şi bătrân şi cu tine am lovit fecior şi fecioară. 
23. Cu tine am lovit păstor şi turmă, cu tine am bătut pe plugar şi boii lui şi cu tine am lovit pe mai-marii ţinuturilor şi pe căpeteniile cetăţilor. 
24. Şi voi răsplăti Babilonului şi tuturor locuitorilor Caldeii pentru toate relele ce au făcut ei Sionului sub ochii voştri", zice Domnul. 
25. "Iată, Eu sunt împotriva ta, munte al nimicirii, care ai pustiit tot pământul; voi întinde împotriva ta mâna Mea, te voi arunca jos de pe stânci şi te voi face munte dogorit de soare, zice Domnul! 
26. Nimeni nu va lua din tine pietre de pus în capul unghiului, nici pietre de temelie, ci veşnic vei fi pustiu", zice Domnul. 
27. "Ridicaţi steag pe pământ, trâmbiţaţi cu trâmbiţa printre neamuri, pregătiţi neamurile împotriva lui, chemaţi împotriva lui regatele: Ararat, Mini şi Aşchenaz, puneţi căpetenie împotriva lui şi aduceţi cai ca lăcusta cea grozavă. 
28. Înarmaţi împotriva lui neamurile şi pe regii Mediei, căpeteniile provinciilor ei şi pe toate căpeteniile cetăţilor ei şi toată ţara de sub stăpânirea lor. 
29. Pământul se cutremură şi se zbuciumă, căci se împlineşte împotriva Babilonului planul Domnului de a face pământul Babilonului pustietate fără locuitori. 
30. Cei puternici ai Babilonului au încetat lupta, şed în întăriturile lor; secătuitu-s-a puterea lor şi au ajuns ca femeile; locuinţele lor sunt arse şi zăvoarele sfărâmate. 
31. Sol după sol, vestitor după vestitor aleargă să dea de ştire regelui Babilonului că cetatea sa e cuprinsă din toate părţile, 
32. Că vadurile sunt luate, bălţile cu stuf arse şi ostaşii loviţi de spaimă". 
33. Că aşa zice Domnul Savaot, Dumnezeul lui Israel: "Fiica Babilonului e asemenea unei arii în timpul treieratului: încă puţin şi vine vremea secerişului". 
34. "Mâncatu-m-a şi m-a ros Nabucodonosor, regele Babilonului; făcutu-m-a vas gol; înghiţitu-m-a ca un dragon; umplutu-şi-a pântecele cu bunătăţile mele şi m-a aruncat. 
35. Ocara mea şi carnea mea cea sfâşiată să fie asupra Babilonului", să zică ceea ce locuieşte în Sion - "şi sângele meu să fie asupra locuitorilor Caldeii", să zică Ierusalimul. 
36. De aceea, aşa zice Domnul: "Iată Eu iau apărarea pricinii tale şi te voi răzbuna şi voi seca marea lui Şi canalele lui le voi usca. 
37. Babilonul va fi o movilă de dărâmături, adăpost pentru şacali, groază şi batjocură fără locuitori. 
38. Ei toţi vor mugi ca nişte lei şi vor mârâi ca nişte pui de leu. 
39. În vremea aprinderii lor le voi face ospăţ şi-i voi adăpa, ca să se veselească şi să doarmă somnul de veci şi să nu se mai trezească, zice Domnul. 
40. Îi voi coborî ca pe nişte miei la junghiere, ca pe nişte berbeci şi ţapi. 
41. Cum a fost luat Şisac! Cum a fost cucerit acela a cărui slavă umplea tot pământul! Cum a ajuns Babilonul spaimă printre neamuri! 
42. S-a ridicat marea împotriva Babilonului şi acesta e acoperit de mulţimea valurilor. 
43. Cetăţile lui au ajuns pustii, pământul lui sec, ţinut unde nu locuieşte nici un om şi pe unde nu trece fiu de om. 
44. Voi pedepsi pe Bel în Babilon şi voi smulge din gura lui cele înghiţite de el; popoarele nu se vor mai îngrămădi spre el de acum înainte. Dar zidurile Babilonului au şi căzut. 
45. Ieşi din mijlocul lor, poporul Meu, şi fiecare să-şi scape viaţa de flacăra mâniei Domnului. 
46. Să nu slăbească inima voastră şi să nu vă temeţi de zvonul care se va auzi în ţară; căci anul acesta va veni un zvon, iar în anul următor altul şi pe pământ va fi silnicie; tiran peste tiran se va scula. 
47. De aceea iată vin zile când voi pedepsi pe idolii Babilonului şi toată ţara lui va fi ruşinată, toţi cei loviţi ai lui vor cădea în mijlocul lui. 
48. Atunci cerul şi pământul şi tot ce cuprind ele vor striga de bucurie împotriva Babilonului, căci vin asupra lui pustiitorii de la miazănoapte, zice Domnul. 
49. Cum Babilonul a dobândit şi a zdrobit pe Israeliţi, aşa vor fi doborâţi şi zdrobiţi în Babilon locuitorii pământului lui. 
50. Cei scăpaţi de sabie, plecaţi, nu vă opriţi, aduceţi-vă aminte din depărtare de Domnul şi să-şi găsească Ierusalimul loc în inima voastră. 
51. Ne ruşinam când auzeam ocara, şi necinstea acoperea obrazul nostru, când străinii au venit în locul cel sfânt al templului Domnului; 
52. Dar în schimb iată vin zile, zice Domnul, când voi pedepsi idolii lui şi tot pământul lui va fi plin de gemetele celor ce sunt ucişi. 
53. De s-ar ridica Babilonul până la cer şi de şi-ar întări întru înălţime cetatea sa, tot vor veni din porunca Mea pustiitorii, zice Domnul. 
54. Ascultaţi ţipătul care se ridică din Babilon şi uriaşa trosnitură din Caldeea! 
55. Că Domnul va pustii Babilonul şi va pune capăt glasului celui mândru al lui. Suna-vor valurile lor, ca apele cele mari, răsuna-va glasul lor. 
56. Căci pustiitorul va veni asupra lui, asupra Babilonului, şi apărătorii lui vor fi luaţi şi arcurile lor vor fi sfărâmate, că Domnul Dumnezeul răsplătirilor va da fiecăruia plata cuvenită. 
57. Voi îmbăta pe mai-marii lui şi pe înţelepţii iui, pe căpeteniile ţinuturilor lui şi pe căpeteniile cetăţilor lui şi pe ostaşii lui şi vor dormi somnul de veci şi nu se vor mai trezi, zice Domnul, al Cărui nume e Domnul Savaot". 
58. Aşa zice Domnul Savaot: "Zidurile cele groase ale Babilonului le voi dărâma până la temelie şi porţile lui cele înalte vor fi arse cu foc. Aşadar în deşert s-au trudit popoarele şi neamurile au muncit pentru foc". 
59. Cuvântul pe care proorocul Ieremia l-a încredinţat lui Seraia, fiului Neria, fiul lui Maaseia, când acesta a plecat la Babilon cu Sedechia, regele lui Iuda, în anul al patrulea al domniei lui; Seraia era mare cămăraş. 
60. Atunci a scris Ieremia într-o carte toate nenorocirile care trebuia să vină asupra Babilonului. 
61. Şi a zis Ieremia către Seraia: "Când vei ajunge la Babilon, caută să citeşti toate cuvintele acestea şi să zici: 
62. "Doamne, Tu ai grăit de locul acesta că-l vei pierde aşa încât să nu rămână într-însul nici om, nici animal, ci să fie pustietate veşnică". 
63. Şi după ce vei isprăvi de citit cartea aceasta, leagă o piatră de ea şi arunc-o în mijlocul Eufratului şi zi: 
64. "Aşa se va cufunda Babilonul şi nu se va mai ridica din acea nenorocire pe care o voi aduce asupra lui şi se va istovi". Până aici este vorbirea lui Ieremia.