CAPITOLUL 3
Întrebările celor trei tineri din garda împăratului Darius.
l. Şi pe când domnea Darius, a făcut ospăţ mare
tuturor celor de sub ascultarea lui şi tuturor celor născuţi
din casa lui,
2. Şi tuturor dregătorilor celor mari ai Mediei
şi ai Persiei şi tuturor satrapilor şi căpeteniilor
oştirii şi cârmuitorilor de ţinuturi de la India până la
Etiopia, care erau în cele o sută douăzeci şi şapte de
satrapii.
3. Şi după ce au mâncat şi au băut
şi după ce s-au săturat, s-au risipit; iar regele Darius s-a
dus la aşternutul său şi a adormit şi s-a
deşteptat.
4. Atunci cei trei tineri, din garda regelui, care
păzeau pe rege, au zis unul către altul:
5. Să spunem fiecare dintre noi câte un cuvânt, să
vedem al cui va fi mai tare, iar al cărui cuvânt va fi mai
înţelept, aceluia îi va da lui regele Darius daruri mari şi laude
mari;
6. Şi cu porfiră se va îmbrăca şi din
vase de aur va bea, şi pe aur va dormi, şi se va plimba în
trăsură cu cai cu frâie de aur, şi va purta pe cap turban de
vison şi lănţişoare împrejurul grumazului lui,
7. Şi al doilea va şedea după Darius, pentru
înţelepciunea lui, şi rudă lui Darius se va numi.
8. Atunci, scriind fiecare cuvântul său, l-a pecetluit
şi l-a pus sub perna lui Darius, regele, şi au zis:
9. "Când se va scula regele, îi vor da cele ce-am
scris, şi al cărui cuvânt va judeca regele din noi trei, şi
marii dregători ai Persiei, că este mai înţelept, lui i se va
da biruinţa, precum s-a scris".
10. Unul scrisese: mai tare este vinul.
11. Celălalt scrisese: mai tare este regele.
12. Şi al treilea scrisese: mai tari sunt femeile, iar
mai mult decât toate biruieşte adevărul.
13. Şi când s-a sculat regele din somn, luând
scrisorile, i le-au dat şi le-a citit.
14. Şi trimiţând, a chemat pe toţi
dregătorii cei mari ai Persiei şi ai Mediei, pe satrapi, pe
căpeteniile oştirii, pe cârmuitorii de ţinuturi şi pe
sfetnici,
15. Şi au şezut în divan şi a citit
scrisorile înaintea lor.
16. Şi a zis: Chemaţi pe tinerii acela, şi ei
să-şi arate cuvintele lor.
17. Şi au fost chemaţi şi au intrat
înăuntru, şi le-a zis: Spuneţi-ne cele ce-aţi
scris.
18. Şi a început cel dintâi, cel ce a zis că vinul
este mai tare, şi a zis aşa: O, bărbaţilor, cum nu este
mai tare vinul? Căci tuturor oamenilor care îl beau le
rătăceşte mintea.
19. Şi mintea regelui şi a orfanului, şi a robului
şi a celui slobod, şi a săracului şi a bogatului o face
una.
20. Şi toată mintea o întoarce spre chef şi
veselie, şi nu-şi aduce aminte de tot necazul şi de toată
datoria.
21. Şi toate inimile le face bogate, şi nu-şi
aduc aminte nici de rege, nici de satrap, şi toate le face să
vorbească prin talanţi.
22. Şi nu-şi aduc aminte, când beau, să
iubească pe prieteni şi pe fraţi, ci după puţin timp
scot săbiile.
23. Şi când se trezesc de vin, nu-şi aduc aminte
de cele ce au făcut.
24. O, bărbaţilor! Oare nu este mai tare vinul,
care sileşte a face aşa? Şi după ce a zis acestea, a
tăcut.
|