|
CAPITOLUL 7
Terminarea templului Domnului, sfinţirea lui şi serbarea
Paştilor.
1. Atunci Sisin, satrapul Cele-Siriei şi al
Feniciei, şi Şetar-Boznai şi tovarăşii lor, urmând
celor poruncite de regele Darius,
2. Cârmuiau peste lucrurile cele sfinte mai cu grijă,
ajutând pe bătrânii Iudeilor şi pe preoţii slujitori la
jertfe.
3. Şi cu spor se făceau lucrurile cele sfinte,
proorocind Agheu şi Zaharia proorocii.
4. Şi s-au terminat acestea prin porunca Domnului
Dumnezeului lui Israel, şi cu voia lui Cirus şi a lui Darius
şi a lui Artaxerxe, regii Perşilor.
5. Şi s-a terminat templul cel sfânt până în ziua
de douăzeci şi trei ale lunii lui Adar, în al şaselea an al
lui Darius, regele Perşilor.
6. Şi au săvârşit fiii lui Israel şi
preoţii şi leviţii şi ceilalţi din foştii robi,
care s-au adăugat, după cele ce sunt scrise în cartea lui
Moise.
7. Şi au adus jertfă la sfinţirea templului
Domnului tauri o sută, berbeci două sute, miei patru sute;
8. Doisprezece ţapi jertfă pentru păcatul a
tot Israelul, după numărul celor douăsprezece seminţii
ale lui Israel.
9. Şi preoţii şi leviţii stăteau
după seminţii îmbrăcaţi în odăjdii, la lucrurile
Domnului Dumnezeului lui Israel, cum este rânduit în cartea lui Moise; la fel
şi portarii, fiecare la poarta lui.
10. Şi fiii lui Israel, care se întorseseră din
robie, au sărbătorit Paştile în ziua de paisprezece a lunii
întâi, după ce se curăţiseră preoţii şi
leviţii,
11. Precum şi toţi fiii robiei, care s-au
curăţit.
12. Că leviţii toţi o dată s-au
curăţit, şi au junghiat mielul pascal pentru toţi fiii
lui Israel întorşi din robie şi pentru fraţii lor,
preoţii, şi pentru ei înşişi.
13. Şi au mâncat fiii lui Israel, cei întorşi din
robie, şi toţi câţi se depărtaseră de urâciunile
neamurilor din ţară, căutând pe Domnul.
14. Şi au prăznuit sărbătoarea azimelor
şapte zile, veselindu-se înaintea Domnului,
15. Pentru că El întorsese inima regelui Asirienilor
spre ei, ca să întărească mâinile lor la lucrurile Domnului
Dumnezeului lui Israel.
|