CAPITOLUL 17  
Numărarea binefacerilor lui Dumnezeu ţi îndemnarea spre pocăinţă.  

l. Domnul a făcut din pământ pe om şi iarăşi l-a întors în pământ. 
2. Zile cu număr şi puţină vreme i-a dat lui şi i-a dat stăpânire peste cele ce sunt pe pământ. 
3. După cuviinţă l-a îmbrăcat cu vârtute şi după chipul Său l-a făcut. 
4. Şi a pus frica de om peste toată făptura şi l-a făcut stăpân peste fiare şi peste păsări. 
5. Sfat şi limbă, ochi, urechi şi inimă a dat omului ca să cugete. 
6. Cu ştiinţa înţelegerii i-a umplut pe oameni şi le-a arătat şi bune şi rele. 
7. Pus-a ochiul Său peste inimile lor, ca să le arate mărimea lucrurilor Sale. 
8. Şi numele Său cel sfânt vor lăuda, ca să grăiască mărimea lucrurilor Lui. 
9. Pusu-le-a ştiinţă şi legea vieţii le-a dat-o moştenire. 
10. Legătură veşnică a făcut cu ei şi judecăţile Sale le-a arătat. 
11. Mărimea slavei Sale au văzut ochii lor şi mărirea glasului Său a auzit urechea lor. 
12. Şi le-a zis: Feriţi-vă de nedreptate! Şi le-a dat porunci, dând fiecăruia în grijă datoriile către aproapele său. 
13. Căile lor înaintea Lui sunt pururea, nu se vor ascunde de la ochii Lui. 
14. Fiecărui neam a pus povăţuitor şi partea Domnului este Israel. 
15. Toate lucrurile lor, ca soarele sunt înaintea Lui; şi ochii Lui neîncetat peste căile lor. 
16. Nu sunt ascunse nedreptăţile lor înaintea Lui şi toate păcatele lor sunt înaintea Domnului. 
17. Milostenia omului preţuieşte la Domnul ca un inel cu pecete şi binefacerile omului el le păstrează ca lumina ochiului. 
18. Apoi Domnul se va scula şi le va răsplăti, şi răsplătirea lor în capul lor o va întoarce. 
19. Însă celor care se pocăiesc le-a dat întoarcerea, şi pe cei care slăbesc îi îndeamnă la răbdare. 
20. Întoarce-te la Domnul şi părăseşte păcatele, roagă-te înaintea feţei Lui şi împuţinează sminteala ta. 
21. Sârguieşte către Cel Preaînalt şi te întoarce de la nedreptate şi te scârbeşte foarte de lucrul urât. 
22. Pe Cel Preaînalt, cine-L va lăuda în şeol? În locul celor vii şi al celor ce dau mărturisire? 
23. De la cel mort, ca de la cel care nu este, a pierit mărturisirea. Cel viu şi sănătos va lăuda pe Domnul. 
24. Cât este de mare milostivirea Domnului şi mila spre cei care se întorc la El! 
25. Că nu poate desăvârşirea să fie întru oameni; că nu este nemuritor fiul omului. 
26. Ce este mai luminos decât soarele? şi totuşi el se întunecă; cu atât mai mult carnea şi sângele va cugeta ce este rău. 
27. El priveşte puterea înălţimii cerului şi toţi oamenii sunt pământ şi cenuşă.