|
CAPITOLUL 30
Despre certarea şi învăţătura poruncilor. Îngrijirea
sănătăţii. Veselia, cumpătarea şi
înfrânarea.
1. Cel care iubeşte pe fiul său îl bate, ca mai
pe urmă să se bucure de el.
2. Cel care ceartă pe fiul său va avea
mulţumire şi între cei cunoscuţi se va lăuda eu el.
3. Cel care învaţă pe fiul său
întărâtă pe vrăjmaşi şi înaintea prietenilor se va
bucura pentru el.
4. Murit-a tatăl lui şi este ca şi cum n-ar
fi murit, pentru că asemenea lui şi-a lăsat după
sine.
5. În faţa sa l-a văzut şi s-a bucurat
şi la moartea sa nu s-a întristat.
6. Asupra vrăjmaşilor a lăsat
răzbunător şi prietenilor răsplătitor de har.
7. Cel care este moale cu fiul său va lega rănile
lui şi de orice strigăt se vor tulbura cele dinlăuntru ale
lui.
8. Calul neîmblânzit ajunge nărăvaş, aşa
şi un copil lăsat în voia lui ajunge rău-crescut.
9. Dacă eşti drăgăstos cu fiul tău,
te va înfricoşa; joacă-te cu el şi te va întrista.
10. Nu râde cu el, ca să nu te doară împreună
cu el şi mai pe urmă să ţi se strepezeaseă
dinţii.
11. Nu-l lăsa în voia lui la tinereţe şi nu
trece cu vederea greşelile lui.
12. Pleacă grumazul lui la tinereţe şi bate-l
până este prunc, ca nu cumva, încăpăţânându-se, să
nu te asculte.
13. Ceartă pe fiul tău şi fă-l să
lucreze, ca să nu se poticnească întru ruşine.
14. Mai bun este săracul sănătos şi tare
eu puterea, decât bogatul care are trupul său rănit.
15. Sănătatea şi buna tărie este mai
bună decât tot aurul, şi trupul sănătos şi eu
putere, decât avuţia nenumărată.
16. Nu este mai bună avuţia decât
sănătatea trupului şi nu este bucurie mai mare decât bucuria
inimii.
17. Mai bună este moartea decât viaţa amară
sau decât boala necontenită.
18. Bunătăţi multe, vărsate împrejurul
gurii celei închise, sunt ca bucatele cele puse la mormânt.
19. Ce foloseşte idolului jertfa? Că nici nu
mănâncă, nici nu miroase; aşa este cel care
stăpâneşte avuţia, dar nu se poate bucura de ea.
20. Cel care vede cu ochii şi suspină este ca
famenul care îmbrăţişează pe fecioară şi
suspină.
21. Nu da spre întristare sufletul tău şi nu te
necăji eu sfatul tău.
22. Veselia inimii este viaţa omului şi bucuria
este îndelungarea zilelor lui.
23. Iubeşte-ţi sufletul tău şi-ţi
mângâie inima ta şi departe de la tine goneşte întristarea,
24. Că pe mulţi i-a omorât întristarea şi nu
este folos întru ea.
25. Pizma şi mânia împuţinează zilele şi
grija aduce bătrâneţile mai înainte de vreme.
|