|
CAPITOLUL 33
Dumnezeiasca înţelepciune pe unii îi înalţă, iar pe
alţi îi smereşte. Bărbatul înţelept nu se supune prostiei
fiului său, nici femeii, nici altcuiva.
1. Pe cel care se teme de Domnul, nu-l va întâmpina
răul, fără numai ispita şi iarăşi îl va
izbăvi.
2. Bărbatul înţelept nu va urî legea, iar cel care
se făţărniceşte în aceea este ca o corabie în
furtună.
3. Omul înţelegător va crede legii şi legea
îi va fi credincioasă.
4. Pregăteşte cuvântul şi aşa
vorbeşte, leagă împreună învăţătura şi
răspunde.
5. Ca roata carului este inima nebunului şi ca osia pe
care se întoarce este gândul lui.
6. Ca un armăsar este prietenul hulitor; el
nechează oricine ar încăleca pe el.
7. Pentru ce zi pe zi întrece şi toată lumina
zilei anului de la soare este?
8. Prin înţelepciunea Domnului ele s-au deosebit între
ele, că El a statornicit vremurile felurite şi zilele de
praznic.
9. Dintre ele pe unele le-a înălţat şi le-a
sfinţit; pe altele le-a pus în numărul zilelor.
10. Şi toţi oamenii sunt din ţărână
şi din pământ a fost zidit Adam.
11. Cu mulţimea ştiinţei Domnul i-a osebit
şi a schimbat căile lor.
12. Dintre ei a binecuvântat şi a înălţat,
i-a sfinţit şi i-a apropiat la Sine.
13. Dintre ei a blestemat şi a supus şi i-a scos
din locaşurile lor.
14. Ca lutul olarului, aşa sunt în mâna Lui; toate
căile Lui, după bună plăcerea Lui.
15. Aşa sunt oamenii în mâna Celui care i-a făcut,
ca să le dea după judecata Sa.
16. Împotriva răului este binele şi împotriva
morţii, viaţa.
17. Aşa şi împotriva cuviosului, cel
păcătos.
18. Aşijderea priveşte la toate lucrurile Celui
Preaînalt; ele sunt perechi, perechi, una împotriva celeilalte.
19. Şi eu, deşi sunt ca unul venit pe urmă,
am privegheat şi am moştenit tot ca de la început,
20. Ca unul care adună în vie pe urma
culegătorilor, dar cu binecuvântarea Domnului am ajuns şi ca cel
care culege am umplut teascul.
21. Socotiţi că nu numai pentru mine singur m-am
ostenit; ci şi pentru toţi cei care caută
învăţătura.
22. Ascultaţi-mă pe mine, mai-marii poporului;
şi povăţuitorii adunării, băgaţi în
urechi.
23. Fiului şi femeii, fratelui şi prietenului, în
viaţa ta, să nu le dai putere asupra ta.
24. Şi banii tăi să nu-i dai altuia, ca
să nu-ţi pară rău şi să te rogi pentru
ei.
25. Până trăieşti şi este sufletul întru
tine, nici unui trup nu te supune.
26. Bine este ca fiii tăi să se roage de tine,
decât tu să cauţi la mâinile lor.
27. În toate lucrurile tale fii tu stăpânul şi nu
îngădui asupra cinstei tale nici o pată.
28. În ziua sfârşitului zilelor vieţii tale
şi la vremea morţii, să-ţi împarţi
moştenirea.
29. Mâncare, toiag şi povară la asin; iar la
slugă pâine, certare şi lucru.
30. Lucrează cu sluga şi vei afla odihnă;
dacă slobozeşti mâinile lui, el va cere libertate.
31. Jugul şi hamul pleacă grumajii şi pe
sluga cea rea legăturile şi caznele.
32. Pune-l la lucru, ca să nu şadă, că
multă răutate a învăţat lenevirea.
33. La lucru pune-l precum se cuvine şi de nu te va
asculta, îngreuiază obezile lui.
34. Şi să nu faci nimic afară din cale
şi fără de judecată nimic să nu lucrezi.
35. De ai slugă, să fie cu tine, că ai
câştigat-o cu sânge.
36. De ai slugă, îngrijeşte-o ca şi pe tine
însuţi, deoarece, ca de sufletul tău, vei avea nevoie de ea.
37. De o vei necăji şi va fugi, în care parte de
loc o vei căuta?
|