|
CAPITOLUL 10
Chemarea apostolilor şi trimiterea lor la propovăduire.
1. Chemând la Sine pe cei doisprezece ucenici ai
Săi, le-a dat lor putere asupra duhurilor celor necurate, ca să le
scoată şi să tămăduiască orice boală
şi orice neputinţă.
2. Numele celor doisprezece apostoli sunt acestea: Întâi
Simon, cel numit Petru, şi Andrei, fratele lui; Iacov al lui Zevedeu
şi Ioan fratele lui;
3. Filip şi Vartolomeu, Toma şi Matei
vameşul, Iacov al lui Alfeu şi Levi ce se zice Tadeu;
4. Simon Cananeul şi Iuda Iscarioteanul, cel care L-a
vândut.
5. Pe aceşti doisprezece i-a trimis Iisus,
poruncindu-le lor şi zicând: În calea păgânilor să nu
mergeţi, şi în vreo cetate de samarineni să nu
intraţi;
6. Ci mai degrabă mergeţi către oile cele
pierdute ale casei lui Israel.
7. Şi mergând, propovăduiţi, zicând: S-a
apropiat împărăţia cerurilor.
8. Tămăduiţi pe cei neputincioşi,
înviaţi pe cei morţi, curăţiţi pe cei leproşi,
pe demoni scoateţi-i; în dar aţi luat, în dar să
daţi.
9. Să nu aveţi nici aur, nici arginţi, nici
bani în cingătorile voastre;
10. Nici traistă pe drum, nici două haine, nici
încălţăminte, nici toiag; că vrednic este lucrătorul
de hrana sa.
11. În orice cetate sau sat veţi intra, cercetaţi
cine este în el vrednic şi acolo rămâneţi până ce
veţi ieşi.
12. Şi intrând în casă, uraţi-i, zicând:
"Pace casei acesteia".
13. Şi dacă este casa aceea vrednică,
vină pacea voastră peste ea. Iar de nu este vrednică, pacea voastră întoarcă-se la
voi.
14. Cine nu vă va primi pe voi, nici nu va
asculta cuvintele voastre, ieşind din casa sau din cetatea aceea,
scuturaţi praful de pe picioarele voastre.
15. Adevărat grăiesc vouă, mai uşor va
fi pământului Sodomei şi Gomorei, în ziua judecăţii,
decât cetăţii aceleia.
16. Iată Eu vă trimit pe voi ca pe nişte oi
în mijlocul lupilor; fiţi dar înţelepţi ca şerpii şi
nevinovaţi ca porumbeii.
17. Feriţi-vă de oameni, căci vă vor da
pe mâna sinedriştilor şi în sinagogile lor vă vor bate cu
biciul.
18. La dregători şi la regi veţi fi duşi
pentru Mine, spre mărturie lor şi păgânilor.
19. Iar când vă vor da pe voi în mâna lor, nu vă
îngrijiţi cum sau ce veţi vorbi, căci se va da vouă în
ceasul acela ce să vorbiţi;
20. Fiindcă nu voi sunteţi care vorbiţi, ci
Duhul Tatălui vostru este care grăieşte întru voi.
21. Va da frate pe frate la moarte şi tată pe fiu
şi se vor scula copiii împotriva părinţilor şi-i vor
ucide.
22. Şi veţi fi urâţi de toţi pentru
numele Meu; iar cel ce va răbda până în sfârşit, acela se va
mântui.
23. Când vă urmăresc pe voi în cetatea aceasta,
fugiţi în cealaltă; adevărat grăiesc vouă: nu
veţi sfârşi cetăţile lui Israel, până ce va veni Fiul
Omului.
24. Nu este ucenic mai presus de învăţătorul
său, nici slugă mai presus de stăpânul său.
25. Destul este ucenicului să fie ca
învăţătorul şi slugii ca stăpânul. Dacă pe
stăpânul casei l-au numit Beelzebul, cu cât mai mult pe casnicii
lui?
26. Deci nu vă temeţi de ei, căci nimic nu
este acoperit care să nu iasă la iveală şi nimic ascuns
care să nu ajungă cunoscut.
27. Ceea ce vă grăiesc la întuneric, spuneţi
la lumină şi ceea ce auziţi la ureche, propovăduiţi
de pe case.
28. Nu vă temeţi de cei ce ucid trupul, iar
sufletul nu pot să-l ucidă; temeţi-vă mai curând de acela
care poate şi sufletul şi trupul să le piardă în
gheena.
29. Au nu se vând
două vrăbii pe un ban? Şi nici una din ele nu va
cădea pe pământ fără ştirea Tatălui
vostru.
30. La voi însă şi perii capului, toţi sunt
număraţi.
31. Aşadar nu vă temeţi; voi sunteţi cu
mult mai de preţ decât păsările.
32. Oricine va mărturisi pentru Mine înaintea
oamenilor, mărturisi-voi şi Eu pentru el înaintea Tatălui Meu,
Care este în ceruri.
33. Iar de cel ce se va lepăda de Mine înaintea
oamenilor şi Eu Mă voi lepăda de el înaintea Tatălui Meu,
Care este în ceruri.
34. Nu socotiţi că am venit să aduc pace pe
pământ; n-am venit să aduc pace, ci sabie.
35. Căci am
venit să despart pe fiu de tatăl său, pe fiică de mama
sa, pe noră de soacra sa.
36. Şi duşmanii omului (vor fi) casnicii
lui.
37. Cel ce iubeşte pe tată ori pe mamă mai
mult decât pe Mine nu este vrednic de Mine; cel ce iubeşte pe fiu ori pe
fiică mai mult decât pe Mine nu este vrednic de Mine.
38. Şi cel ce nu-şi ia crucea şi nu-Mi
urmează Mie nu este vrednic de Mine.
39. Cine ţine la sufletul lui îl va pierde, iar
cine-şi pierde sufletul lui pentru Mine îl va găsi.
40. Cine vă primeşte pe voi pe Mine Mă
primeşte, şi cine Mă primeşte pe Mine primeşte pe
Cel ce M-a trimis pe Mine.
41. Cine primeşte prooroc în nume de prooroc plată
de prooroc va lua, şi cine primeşte pe un drept în nume de drept
răsplata dreptului va lua.
42. Şi cel ce va da de băut unuia dintre
aceştia mici numai un pahar cu apă rece, în nume de ucenic,
adevărat grăiesc vouă: nu va pierde plata sa.
|